top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Blog
Blog - Content Section Layout
Vremuirea vremii întru slove argintate (Antoaneta Turda), nr.1(176), ianuarie 2018
Ian 30, 2018 at 11:00 PM

Antoaneta TURDA

VREMUIREA VREMII

ÎNTRU SLOVE ARGINTATE

 

Recentul volum de versuri al Rodicăi Dragomir Aritmetica întoarcerii, apărut la Editura Școala Ardeleană din Cluj Napoca, vine în peisajul cultural nordic cu discreția celor anterioare: Noapte și zi, La porțile timpului, Lumea copilăriei, Călcâiul lui Ahile, Ore fără memorie, Păstorind melci, ...cu Pavel pe drumul Damascului  și antologia Nomad prin lumină.

Lăsându-se sedusă de mirajul fărădedrumului cuvintelor, poeta, ajunsă la vârsta la care introspecția ia tot mai vizibil locul acțiunii, dialoghează cu cititorii săi, împărtășindu-și, fără emfază și lamentări inutile, impresiile asupra misterioasei vieți. Calmă, cu rare și reținute zvâcniri pătimașe, izvorâte din teama în fața necunoscutului și a unor regrete, autoarea acestor poeme scurte, dar încărcate cu o doză substanțială de lirism bine filtrat prin pâlniile culturii și ale răbdării cizelării cuvintelor nu pare a-și surprinde publicul la o primă lectură, ci doar după ce cartea a fost citită și recitită cu îndelungi răstimpuri de meditație.

Scrise într-o fericită combinație de vers liber și stil clasic care degajă un parfum vetust, romantic, poeziile relevă neliniști firești oricărui muritor: „Caut în șerpuirea timpului trecut, / să-mi descopăr nașterea, căci necunoașterea / hrănește îndoiala declară în Pe-același drum pe un ton elegiac, ce amintește de feminitatea proaspătă din versurile Anei Blandiana sau ale Constanței Buzea. Bine ticluite, slovele exprimă gândurile ce „se răsucesc pe axul/ce-nvârte ziua și noaptea” în peregrinările spre neunde în misteriosul labirint existențial, metafora exprimând cel mai bine sensibila febrilitate a autoarei, adeptă a unui discurs liric mai degrabă sobru, dar nemonoton. Curgerea lină a slovelor argintate de măiestrul bijutier nu dă năvală peste cititorul agitat al vremurilor noastre, ci dimpotrivă, îi dă acea stare de liniște și de beatitudine propice unei priviri către sine, către lume și predecesori. Ele, cuvintele, stau mărturie vieții reale sau dorite, stârnind dileme slujitoarei lor, poeta, ce mărturisește în Joc nocturn: „Fac ochii mari... Doamne, / m-am trezit cu soarele-n frunte! / Și totul dispare... / Scăpat-am de atacul cuvintelor oare? / A fost vis, a fost dor de cuvânt / sau o joacă cu-n gând? / Trezirile sunt întotdeauna confuze! Trebuie să-mi angajez niște muze / ordine să-mi facă-ntre cuvinte / să nu mă mai chinuie-n vis / de-acum înainte”. Cunoscând foarte bine menirea cuvintelor de a înmagazina în memoria personală și colectivă tot ce ne trece prin fața ochilor, Rodica Dragomir dovedește o pedanterie nemărginită în a inventaria, prin cuvinte, miracolul terestru, dar și cel uman cu luminile și umbrele sale. Conștientă fiind de menirea artistului angajat (nu din demagogie, ci din bun-simț), poeta, care a fost profesoară de limba și literatura română peste treizeci de ani, recurge la Aritmetica întoarcerii ca la o demonstrație de forță a puterii magice a cuvântului viu, rostit răspicat, fără calcule sau opreliști ipocrite, căci doar el poate surprinde cerul ce „se sprijină pe vârf de biserici”, căci doar el, cuvântul care zidește, este temelia dialogului dintre om-Dumnezeu, el „fotografiază” magicele boabe de rouă înșirate pe firul ierbii, așa cum bine o demonstrează Haikuurile ce închid volumul.

Strângând între coperțile sale impresii ale timpurilor ascunse, ale mirării și nemirării, ale iubirilor împlinite sau pierdute, ale legăturii cu divinitatea, cartea este, nu doar pentru autoarea sa, ci și pentru cititori, asemenea inocentei urme argintii a melcului ce lasă, fără zgomot, dovada trecerii artistului pur, neademenit de nimic, prin lume.

 

 

 

 

Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr.1 (176), ianaurie 2018
Ian 30, 2018 at 11:00 PM

REVISTA  REVISTELOR

 

          • La finalul lui 2017, revista PRO SAECULUM (Focșani) a scos un cuprinzător număr dublu, 7-8 (123-124)/septembrie-decembrie. În editorialul din debut, Recviem pentru 2017, Rodica Lăzărescu face o tristă retrospectivă a unui an „cu bune și cu mai puțin bune, din păcate chiar cu foarte rele”. Pe de o parte, evocă ironic o „maladie” ce a lovit puternic „lumea literelor românești” – goana după diplome acordate în cadrul diverselor „paranghelii literare” –, criticând ușurința cu care se acordă premii literare inconsistente. Pe de altă parte, realizând bilanțul anului tocmai scurs, aduce un omagiu personalităților care „și-au oprit mersul prin lume”: George Bălăiță, Augustin Buzura, Gheorghe Stroe, Gheorghe Istrate.

          Magda Ursache reînvie secvențe nostalgice de viață din liceul buzoian sau din Iașul tinereții în textul De la scara lui Hasdeu din Buzău la Iașul „străduțelor subtile”. În aceeași categorie a rememorării anilor trecuți se înscriu și însemnările din „Registrul Liviu Ioan Stoiciu”, extrase din „Caietul de corespondențe, 1984”.

          Istoricul literar Mircea Popa atestă O colaborare necunoscută a lui George Bacovia, care a scăpat cercetătorilor operei poetului, la un „ziar democrat independent”, „Izbânda”, apărut după Primul Război Mondial la Sărindar. Rubricile „Mișcarea literară” și „Teatre” ale acestei publicații au adunat nume remarcabile: Ion Pillat, Tudor Arghezi, George Topîrceanu, Horia Furtună, Emil Dorian, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Ion Barbu etc. Iar din 1922, ziarul a atras atenția cititorilor prin redactarea suplimentului literar „Izbânda ilustrată”, unde George Bacovia a colaborat cu poezii, poeme în proză și narațiuni.

          Centenarul întregirii” este aniversat prin ample și riguroase articole: 2 Decembrie 1918 – Autonomia Basarabiei, primul pas spre Marea Unire (Ioan
Scurtu), Să nu uităm Odiseea Transilvaniei! Și isto
ricul Tratat de pace din 1920 de la Trianon! (Ion Șt. Baicu).

          Pledând pentru nevoia unei instanțe de apreciere a actului de cultură, a acțiunii unui spirit critic lucid, caracterizat de discernământ și pornit din exterior, Florin Mihăilescu teoretizează Încă o dată despre necesitatea criticii.

          Ploaia de trei sute de zile (Gabriel Chifu, Editura Cartea Românească, 2017), roman mult comentat în presa literară și premiat recent la Iași cu titlul „Cartea anului 2017”, este subiectul exegezei realizate de Andrei Moldvan, Apocalipsa după Gabriel Chifu. Cititorul va desluși în acest roman „expresia literară a unei accentuate probleme de moralitate, prin prezentarea unei lumi care se leapădă de valorile sale, lume pentru care doar purificarea prin nimicire mai poate fi o soluție” – după cum arată autorul articolului.

          De „Cronica limbii” se ocupă Gheorghe Moldoveanu, care dezbate despre Ortografie și politică.

          Cristian Gabriel Moraru începe, în numărul de față, „radiografia unei capodopere”: Decriptarea unei nuvele inițiatice: Secretul doctorului Honigberger, de Mircea Eliade (I), în această primă parte a cercetării ocupându-se de geneza nuvelei. Așadar, contextul descris este cel al perioadei indiene a autorului, un Eliade „indianist în formare”, marcat de experiența yoghină. Domnul Moraru arată că Eliade a împletit ingenios realitatea cu ficțiunea, pornind de la aspecte din viața reală a lui Honigberger și de la inițierea în practicile yoga, nuvela fiind doar „o za dintr-un veritabil lanț de cărți conscrate filosofiei yoga”.

          Două interviuri cu personalități din domenii diferite completează sumarul acestui număr: Alecu Ivan Ghilia în dialog cu Rodica Lăzărescu și Gheorghe Zamfir în dialog cu Marin Voican-Ghioroiu.

          Marin Iancu aduce în atenția cititorilor un eveniment editorial: O carte monumentală. Ion Luca în actualitate. Este vorba despre volumul Ion Luca. Teatrul esențial, apărut în Colecția „Recuperări” a Editurii Lidiana (Suceava, 2017), cu un Cuvânt înainte semnat de Bartolomeu Valeriu Anania. Ediția este îngrijită de istoricul și criticul literar Nicolae Cârlan, cel care realizează și reperele biobibliografice, anexele documentare și bibliografia. Lucrarea impresionează prin numărul de pagini (1392), precum și prin „informațiile și diversitatea direcțiilor de abordare a operei dramatice a lui Ion Luca”, conturând „imaginea exactă a unui mare creator al dramaturgiei românești”.

          Îndreptându-și atenția asupra scrierilor publicistice ale lui Dumitru Radu Popescu, Theodor Codreanu semnează eseul De la „Galaxia Grama” la „Corul morilor de vânt”. Dacă primul volum datează din 1984, cel de-al doilea a apărut în 2015 și cuprinde publicistica eseistică a lui D. R. Popescu, apărută între 2003-2015 în revista focșăneană „Pro Saeculum” (ediția prilejuită de împlinirea a 80 de ani ai scriitorului fiind îngrijită de Rodica Lăzărescu). Autorul vorbește astfel despre particularitățile acestor texte și despre nevoia restituirii imaginii reale a publicisticii autorului, „organic legată de întreaga lui operă”.

          Reținem și eseul lui Gheorghe Lăzărescu, I. L. Caragiale și epoca sa, o interesantă frescă a societății românești și a capitalei din acea perioadă, cu sugestive extrase din presa vremii (unele purtând semnătura lui Caragiale) și cu fragmente din impresiile prințesei Maria la sosirea pe plaiurile românești.

          Ionel Popa scrie despre Spațiul literar în Ciclul „Hallipa” de Hortensia Papadat-Bengescu (I).

          Când vine vorba despre Concursuri și premii, și atitudinea lui Niculae Gheran este una reținută, întrucât, în opinia dumnealui, „subiectivismul plutește peste concurența oricărui concurs, în pofida oricărei bune-credințe”. Argumentarea pe larg merită citită în paginile 105-107 ale prezentului număr al revistei „Pro Saeculum”.

          Parcurgem cu plăcere paginile destinate unor scriitori aniversați: Mihail Diaconescu – 80 (despre care scriu acad. Gheorghe Păun, Theodor Codreanu, Theodor Damian, Horia Bădescu, Sultana Craia, Nicolae Mareș, A. I. Brumaru, Stelian Gomboș, Ion Buzași) și Irina Petraș (la adresa căreia și-au exprimat aprecierile acad. Ioan Aurel Pop, Horia Bădescu, Adrian Țion, Constantin Cubleșan).

La rubrica „Remember”, Constantin Cubleșan scrie In memoriam Augustin Buzura. Obsedanta nevoie de adevăr („Fețele tăcerii”).

Paginile de „Restituiri” cuprind texte inedite de George Bălăiță, Maria Banuș, Gheorghe Pituț ș.a.

Un spațiu consistent este destinat creațiilor literare, dintre care menționăm: versuri de Radu Cârneci, Șerban Codrin, Victoria Milescu, Nicolae Cabel, Petru Solonaru, Mihaela Aionesei, Mihai Merticaru, Luminița Zaharia; proză: Fereastra de sub nori, fragment de roman (Mărioara Stojanović), Pornind de la o poză (Niculae Gheran), Aripile demonului (Mircea Tomuș), Reîntoarcerea (Constantin Trandafir), Un personaj megaloman care fuge din roman (Nicolae Havriliuc) etc.

Recenzia de față nu reușește să cuprindă întreaga ofertă a acestui număr al revistei „Pro Saeculum”, așadar le rămâne cititorilor plăcerea de a-l parcurge pe îndelete.  

 

          • Premiul „Cartea anului” (2017) al ROMÂNIEI LITERARE a fost obținut de către Virgil Nemoianu, pentru volumele 7 și 8 din Opera Omnia (Editura Spandugino) – aflăm din nr. 51/decembrie al revistei bucureștene. Laureatul a fost ales dintre Mihai Zamfir, Ion Simuț, Mircea Anghelescu, Andrei Cornea, Alex. Ștefănescu, Virgil Nemoianu, Eugen Suciu, Alexandru Niculescu și Andrei Ionescu. La festivitatea de decernare (23 noiembrie), fiecare nominalizat a beneficiat de o laudatio rostită de către un membru al juriului.

          În acest număr, Mircea Mihăieș scrie un articol dur (Artistul sonor. Komartin și tava) la adresa lui Claudiu Komartin.

          Nicolae Scurtu este prezent, cum ne-a obișnuit, cu ale sale inedite și valoroase „restituiri”. De data aceasta, în Titu Maiorescu – strategiile profesorului, scoate la lumină patru epistole primite de Maiorescu de la foști discipoli (D. N. Burileanu, Ion Andrieșescu, Nicolae Bănescu, George Aslan), care-i solicită sfaturi sau intervenții – documente care atestă „vocația dascălului autentic”, ce manifestă o reală înțelegere pentru elevi și studenți și care găsea mereu „adecvate soluții în rezolvarea unor cerințe întemeiate”.

          Caracterul social-militant al poeziei transilvane, prin reflectarea aspirației spre unitate națională (temă fundamentală), reiese din articolul destinat aniversării Centenarului Marii Uniri, scris de Ion Buzași – Poeți ardeleni – profeți ai unității naționale.

          Între cronică și eseu situează Daniel Cristea-Enache stilul lui Dan Cristea, luând în discuție volumul acestuia Cronicile de la Snagov (Editura Cartea Românească, 2017). Lucrarea cuprinde texte publicate pe durata a patru ani (2014-2017) în „Luceafărul de dimineață”. „Se remarcă în cartea lui Dan Cristea, pe lângă eleganța frazei și finețea analitică, situarea exactă a fiecărui autor într-o ierarhie literară constituită în timp” – punctează autorul articolului, recunoscând competența unui critic și eseist „cum nu avem mulți”.

          Sorin Lavric, în cronica Mintea versipelică, face dovada valorii lucrării încununate cu titlul de „Cartea anului” (Virgil Nemoianu, Înțelepciunea calmă. Dialoguri în cyberspace cu Robert Lazu. România noastră, conversații berlineze. Varia. Dialoguri și interviuri. Opere VIII, Editura Spandugino, București, 2017, 678 pagini). „În limba latină, făptura care e în stare să-și lepede pielea spre a scoate la iveală un alt chip poartă numele de ființă «versipelică». A fi versipelic e însăși condiția metamorfozei: dintr-un spirit blând, chinuit de grija protocolară de a nu jigni, apare un demon aruncând săgeata polemicii. Acesta e Nemoianu, intelectualul versipelic prin excelență” – explică Sorin Lavric alegerea titlului și interpretarea inedită a cărții.

          În cadrul rubricii „Eminescu, poem cu poem”, Alex. Ștefănescu analizează Povestea magului călător în stele (preliminarii).

           Ca avanpremieră editorială citim un fragment (Desprinderea) din romanul Agonia lui Constantin (în curs de apariție la Editura Junimea) – autor Nicolae Stan. Versuri semnează Liliana Ursu.

Raluca HĂȘMĂȘAN

 

 

 

Parodii (Lucian Perța), nr.1 (176), ianuarie 2018
Ian 30, 2018 at 11:00 PM

Lucian PERȚA

PARODII

 Daniel IONIȚĂ

 

Nărodul de Adrian, Fâlfa și ceilalți

 

Pe strada copilăriei mele bucureștene,

Prin anii șaptezeci, țin bine minte,

Cu ochii larg deschiși sau printre gene,

Priveam la toate-ntreaga zi, cuminte.

 

Stăteam în poartă, mă urcam în tei,

Umblam și pe-alte străzi făr’ a mă teme,

Știam vecinii, chiar și pe acei

Ce chiriași erau pentru o vreme.

 

Să-i iau pe rând: la colț, lângă cișmea,

Sta nenea ceferistu,Ungureanu,

El era bun, dar avea soață rea,

Pe tanti Sava, pe care milițianu’,

 

Dom’ plutonier Tanu, un om roșcat,

O „amenda” de multe ori în noapte

Când soțul la serviciu i-era plecat…

Dar să vi-i spun pe ceilalți mai departe:

 

În fața noastră, peste drum adică,

Stătea domnul Cazacu, ofițer,

Acum pensionar, ce fost-a, cică,

O vreme chiar om mare-n Minister.

 

Alături, înspre capătul de stradă,

Stătea dom’ Victor, cu Anuța lui

Și-aveau un fiu, așa, nărod grămadă,

Pe Adrian, dar și-alți nărozi, destui

 

Erau pe-atunci pe strada mea, țin minte,

Pe domnul Rațiu și pe dom’ Morar,

Ce se-njurau la două-trei cuvinte

Mereu și se-mpăcau la un pahar.

 

Dar mai ales de Fâlfa-mi amintesc,

Ce multe lucruri noi m-a învățat…

De-aicea, din Sydney, îi mulțumesc

Și să mă ierte de nu m-a uitat!

 

Romanță deșănțată

 

Gladiator al vieții-am fost și sunt,

în lupta mea cuvântul mi-a fost spadă,

de când am fost copil, pân’ azi, cărunt,

făr’ remușcări, oricine poa’ să vadă.

Cuvintele de-acasă, de la noi,

din România-n Sydney le-am adus

și-o insulă clăditu-le-am apoi

și noaptea printre stele-acolo, sus,

le-am agățat să-mi fie luminoase.

Poet bilingv am devenit astfel,

conchistador luptând pentru frumoase

domnițe-tropi, poemul fiindu-mi țel,

poeme dulci domnițelor dând plată

când mă chemau în tainicul iatac,

poeme deșănțate niciodată

nu le-am făcut, nu le erau pe plac.

Îmi lustruiam de trupul lor cuvântul

și, menestrel bilingv, cum m-aflam,

în două limbi le dăruiam și cântul

și-n vis și-atunci când singur mă trezeam.

Dar azi, când văd că alta e mișcarea,

când văd că desuet e versul pur,

o să îmi schimb și eu orientarea,

spre deșănțat, cum face-se în jur,

și o să scriu romanțe deșănțate

pentru femei cu coapsele cabrate!

 

 

Versuri de Yves Vecciani (Trad. din franceză de Cornelia Băla Pop), nr.1(176),ianuarie 2018
Ian 30, 2018 at 11:00 PM

POEMUL FRANCEZ CONTEMPORAN

 

Yves VECCIANI (Franța)

 

1.

Voici l’automne

Personne n’entend l’appel au secours

des arbres et des hommes

D’ailleurs on n’écoute plus rien

que ce vent aigre qui tire les larmes

 

Si vous criez faites-le doucement

comme à voix basse

Que cela ne couvre jamais la saison

Que l’on puisse toujours voir fuir les nuages

chargés et hâtifs comme de vieilles gens

 

Ici nous qui restons

nous pouvons attendre les pluies

les ruissellements apaisants

les petites notes égrenées sur les feuilles

et les murmures de nos fantômes

 

1.

A venit toamna

Nimeni nu aude

Chemarea în ajutor

a copacilor și a bărbaților

De altfel nu mai ascultăm nimic

decât acest vânt acid care aduce lacrimi

 

Dacă strigați faceți-o mai încet

cu un glas lin, parcă,

Acesta să nu acopere niciodată anotimpul

Ca să putem vedea mereu îndepărtându-se norii

Încărcați și grăbiți ca niște oameni bătrâni

 

Aici noi care rămânem

putem aștepta ploile

șiroirile apăsătoare

micile note înșirându-se pe frunze

și murmurul fantomelor noastre

 

2.

Je suis riche

très riche de petits bonheurs

de courtes heures paisibles

de chemins secrets

et de paysages intacts

 

Je suis riche

de toi et des jours

de l’hésitation des bourgeons

du regret des feuilles fanées

de l’ocre des couchants

 

Mais moi seul connais

les pauvretés que je traîne

sans pouvoir même les porter

comme on fait de souliers éculés

comme un habit qu’on ne quitte plus

 

2.

Sunt bogat

foarte bogat prin mici plăceri

scurte ore liniștite

drumuri secrete

și peisaje intacte

 

Sunt bogat

prin tine și prin zile

prin șovăirile mugurilor

prin regretul frunzelor ofilite

prin ocrul soarelui în asfințit

 

Dar numai eu știu

nevoile pe care le târăsc

fără măcar să le pot duce

așa cum faci cu pantofii scâlciați,

ca pe o haină pe care nu o mai dezbraci

 

3.

Sur mes enfances ces hommes-là

faisaient parfois la grosse voix

juste quand il le fallait

mais c’était très fugace

ils en étaient plus malheureux que moi

 

Les femmes aussi

avaient retrouvé quelques tendresses

qu’elles avaient réveillées

mais seulement du coin des yeux

dans ce pays-là la main ne prolonge pas le regard

 

Et toi ma sœur

vraie et fausse sœur

complice et protectrice

quelles tempêtes ai-je dû causer

que tu aurais ignorées

 

La très vieille maison où cela eut lieu

ne l’a pas supporté

elle a explosé sous l’impact

gardant ses secrets

 

3.

În copilăria mea acești oameni

vorbeau cu severitate

tocmai când era nevoie

dar era foarte trecător

erau mai nefericiți decât mine

 

Și femeile

regăsiseră câteva dovezi de afecțiune

pe care le treziseră

dar numai din colțul ochilor

în această țară mâna nu prelungește privirea

 

Și tu sora mea

adevărată și falsă soră

complice și protectoare

ce de furtuni aș fi provocat

pe care tu le-ai fi ignorat

 

Casa foarte veche unde acestea s-au petrecut

nu le-a suportat

ea a explodat sub impact

păstrându-și secretele

 

4.

Que dit ce parfum de femme

volé au passage sur un trottoir tout noir

 

Madame vos désirs sont désordre

des ordres comme on n’en donne plus

des désirs tels qu’on les cache

 

Si votre main Madame

guidait la mienne maintenant

peut-être oublierions-nous les feuilles mortes

plaquées au sol par la pluie

 

Peut-être ne verrions-nous ensemble

que les lumières de la ville

ou même dans les rues sourdes

la pâleur de la lune

levée juste après l’averse

 

Et ce parfum qui flotte

à hauteur de visage

arrêterait le cours du temps

 

4.

Ce spune acest parfum de femeie

răspândit în trecere pe un trotuar negru de tot

 

Doamnă, dorințele voastre sunt dezordine

ordine cum nu se mai dau

dorințe cum sunt cele ascunse

 

Dacă mâna voastră, Doamnă,

ar călăuzi acum mâna mea

am uita poate frunzele moarte

placate la pământ de ploaie

 

Poate nu am vedea împreună

decât luminile orașului

sau chiar pe străzile indiferente

paloarea lunii

ivite tocmai după aversă

 

Iar acest parfum care plutește

la înălțimea feței

ar opri mersul timpului

 

5.

Une fleur bleu pâle

comme des yeux fatigués

une pluie méchante et un vent sournois

c’est tout le décor qui tourne

comme le lait

 

En tapinois le jour avance

Subrepticement le siècle nous échappe

On a beau battre le rappel

il manque quelques forces pour courir après

D’ailleurs on ne sait où

 

Pourtant le soir apaise

comme jadis comme toujours

Il se peut que la nuit à venir

coule comme la fontaine de la place

dans une interminable berceuse

 

comptant les heures

guettant l’aurore

buvant le soleil neuf

 

5.

O floare bleu pal

ca niște ochi obosiți

o ploaie răutăcioasă și un vânt viclean

constituie decorul tot ce se încheagă

precum laptele

 

Pe furiș ziua înaintează

Pe neobservate secolul ne scapă

Degeaba sunăm adunarea

ne lipsesc câteva forțe să alergăm după el

De altfel nu știm unde

 

Totuși seara se liniștește

ca odinioară ca întotdeauna

Se poate că noaptea ce va să vină

va curge ca fântâna locului

într-un cântec de leagăn nesfârșit

 

numărând orele

pândind zorii de zi

bând soarele abia răsărit

 

Traducere: Cornelia BĂLAN POP

 

 

Viața culturală, nr. 1(176), ianuarie 2018
Ian 29, 2018 at 11:00 PM

CĂRȚI ȘI REVISTE

PRIMITE LA REDACȚIE

 

REVISTE:

• „România literară”, nr. 50, 51/decembrie 2017, București;

• „Pro Saeculum”, nr. 7-8/sept.-dec. 2017, Focșani;

• „Tribuna”, nr. 366, 367/dec. 2017, nr. 368/ian. 2018, Cluj-Napoca;

• „Ateneu”, nr. 579-580/nov.-dec. 2017, Bacău;

• „Boem@”, nr. 104, 105, 106/oct., nov., dec. 2017, Galați;

• „Orizont”, nr. 12/dec. 2017, Timișoara;

• „Acolada”, nr. 12/dec. 2017, Satu Mare;

• „Actualitatea literară”, nr. 77/nov.-dec. 2017, Lugoj;

• „Familia”, nr. 11-12/nov.-dec. 2017, Oradea;

• „Litere”, nr. 11-12/nov.-dec. 2017, Târgoviște;

• „Arca”, nr. 10-11-12/2017, Arad;

• „Caiete Silvane”, nr. 12/decembrie 2017, Zalău;

• „Cronica Satului Desești”, nr. 6/decembrie 2017, Baia Mare;

• „Cartelul metaforelor”, nr. 42-44/ian.-mar. 2018, Buzău;

• „Mărturii culturale”, nr. 4/oct.-dec. 2017, Satu Mare;

• „Cronograf”, nr. 4/dec. 2017, Satu Mare;

• „Spinul”, nr. 4/oct.-dec. 2017, Baia Mare. 

CĂRȚI:

• Daniel Dragomirescu, Oameni și marionete/Men&puppets, Colecțiile Revistei „Orizont literar contemporan”, Editura Pim, Iași, 2017;

• Camil Petrescu, O sută și una de poezii, selecție, prefață și repere critice de Gheorghe Glodeanu, Editura Academiei Române, București, 2017;

• Rodica Braga, Ametist, versuri, Editura Imago, Sibiu, 2017;

• Alexandru Cristian Miloș, Ascuns între stele/ Rejtőzve csillagok között, versuri, Editura Solon, Bistrița, 2017;

• Alexandru Cazacu, Duminica în Est, versuri, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2017;

• Cornel Cotuțiu, Mde!... Mda!..., Editura Charmides, Bistrița, 2017;

• Mircea Popa, Avanposturi ale Marii Uniri, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017;

• Lazăr Popescu, Mircea Petean sau știința poeziei, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2017;

• Nicolae Scurtu, Titu Maiorescu în corespondență cu Ion Petrovici, Editura Ars Docendi, București, 2017;

• Alexandru Poamă, Chip dulce de copil, povestiri, ediția a II-a, Editura Alex vs Sorin, Baia Mare, 2017;

• Astra și Marea Unire, coordonator Mircea Popa, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2017.

   

  

PREMIILE REVISTEI „NORD LITERAR”, 2017

 

Premiul „Opera omnia” – Nicolae Breban

Premiul pentru poezie – Ion Mureșan

Premiul pentru poezie – Rodica Dragomir

Premiul pentru proză – Adrian Oțoiu

Premiul pentru critică literară – Gheorghe Glodeanu

Premiul pentru istorie literară – Nicolae Scurtu

Premiul special – Editura TipoMoldova (director: Aurel Ștefanachi)

 

 

<< Inceput < Precedent 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Urmator > Sfarsit >>

Rezultate 11 - 20 din 1969

Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.