top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Domenii arrow Comentarii arrow Incursiune in toamna de aur de la Chişinău (I)-Terezia Filip, nr. 11-12(114-115), nov-dec 2012
Incursiune in toamna de aur de la Chişinău (I)-Terezia Filip, nr. 11-12(114-115), nov-dec 2012 Print
Dec 10, 2012 at 06:00 AM

Terezia FILIP


INCURSIUNE ÎN TOAMNA
DE AUR DE LA CHIŞINĂU (I)


          Traversez în goana maşinii blândele coline moldovene în direcţia Chişinău şi Nistru, iar soarele dimineţii mă izbeşte în faţă. Coamele lor se-alungesc, curg domol spre sud, topindu-se departe, undeva spre Marea Neagră, într-o ceaţă fără contur. Chişinăul e undeva la vreo 150 de km, Nistrul şi mai departe în est. Umbrite pe-alocuri de verdele intens al pădurilor ori de vălul verde-gălbui al unor întinse livezi şi vii răsfăţate-n soare, colinele moldovene îţi deschid perspective spre toate depărtările orizontului. În niciun alt ţinut românesc nu ai această libertate răsăriteană a privirii. Plaiuri de ţară bogată, legendară şi blândă ca obrazul unei măicuţe duioase – aceasta-i frumoasa noastră Moldovă de peste Prut, Basarabia pentru părinţii şi bunicii noştri. Peste undele acestor coline vor fi străbătut şi poposit în goana cailor, în veacuri barbare, sălbatice triburi tătare, uneori turcii, alteori cazacii, dar şi oştile lui Petru cel Mare, iar în istoria recentă, tancurile sovietelor, trupele lui Stalin şi Molotov. Unii nici n-au mai dorit să plece – „Cum veniră se făcură toţi o apă şi-un pământ”.

          Începutul lui septembrie la Chişinău înseamnă o săptămână efervescentă, culturală şi literară, elitistă pe de-o parte, academică, iar pe de alta, larg deschisă spre micul şi marele public iubitor de cultură şi literatură, de poezie şi de divertisment muzical. Un şir de manifestări – întruniri şi aniversări academice, simpozioane şi conferinţe publice, salon internaţional de carte la Biblioteca Naţională cu lansări, dezbateri, prezentări zilnice de autori, edituri şi cărţi, timp de o săptămână, dar şi vernisaje şi concerte în parcuri energizează viaţa oraşului. Locurile în care se petrec: la Academie, la Universitate, la Biblioteca Naţională – care a aniversat anul acesta 180 de ani de la înfiinţare într-o distinsă şi efervescentă atmosferă culturală –, dar şi la bibliotecile publice ale oraşului. Chişinăul e plin de biblioteci, peste 35 active, deschise şi pline de public. Unele oraşe sau regiuni din România au deschis câte o bibliotecă publică în Chişinău: Transilvania, Alba Iulia, Maramureş etc. Dar, pe lângă activităţile formale şi programate, se petrec întâlnirile informale cu prieteni, discuţii, interferenţe de idei, planuri de viitor, proiecte de parteneriat, publicaţii, editări de cărţi etc.

          Aceasta e deja o tradiţie în al doilea mare oraş românesc – de circa 800 de mii de locuitori: să intre în zodia aurită a toamnei şi a lunii septembrie cu o suită de manifestări amprentate de un tonic sentiment naţional. Startul se dă în 31 august, când are loc „Sărbătoarea Limbii Române”, care face oraşul să intre într-un festin atipic ce, „în ţară”, cum spun fraţii noştri de-acolo, nu se mai petrece de mult timp şi, din păcate, contează puţin ori chiar deloc de la înălţimile ameţitoare ale unor catedre, instituţii, foruri. Dacă ai prilejul să fii la Chişinău la început de septembrie, îţi e realmente dificil să alegi la ce manifestări să participi ori să rezişti a asista la atât de multe.

          Limba română pentru basarabeni? Un vis istoric şi un liant ce prilejuieşte astfel de manifestări implicând poezia, cartea, critica literară, muzica, teatrul, conferinţe şi dezbateri la nivel academic, punere în valoare a unor idei, cărţi, autori şi iniţiatori, dar şi concertul din Parcul Central al Chişinăului, unde se întrec artişti îndrăgiţi, urmăriţi cu ochii în lacrimi şi cu emoţia unor amintiri dureroase, de sute ori chiar de mii de spectatori. Anul acesta în concert s-a interferat un memento pentru Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, la 20 de ani de la stingerea lor, pentru Grigore Vieru şi pentru alte circa treizeci de personalităţi culturale, militante pentru valorile româneşti, care s-au stins în anii de la iniţierea acestei sărbători a Libertăţii şi a Limbii Române, din 1989 până în prezent. Limba română este cea care reenergizează aici planurile sociale, instituţiile, generaţiile. Voci şi personalităţi celebre se-ntrec în recitalul muzical din Parcul Central, iar cântecele au toate un laitmotiv – Basarabia, istoria ei însângerată, tristeţea şi suferinţa. La Sărbătoarea Limbii Române de la Chişinău vezi tineri şi adolescenţi fluturând tricolorul sau înfăşurându-se în el, vibrând şi fredonând laitmotive din cântecele istorice româneşti, încât ţi-ai putea spune că un anumit sentiment din vechea Românie Mare s-a mutat peste Prut sau rezidează acolo de multă vreme. Această stare poate fi un start pentru recuperarea identităţii şi a valorilor naţionale autentice, pentru integrarea europeană a acestei bucăţi de Românie, dar şi pentru un nou tip de relaţii amiabile cu Estul.
          Evenimente – în 31 august deschiderea oficială a manifestărilor, depuneri de coroane, discursuri, iar la Sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale manifestarea jubiliară, cu distincţii şi premieri. Coordonează academician Petru Soltan, sunt prezente oficialităţile statului – preşedintele Nicolae Timofti oferă conducerii Bibliotecii distincţia „Ordinul Republicii” pentru contribuţie substanţială la conservarea patrimoniului documentar. Se ţin discursuri de circumstanţă, conferenţiază personalităţi culturale, iar prima doamnă onorează Conferinţa jubiliară până la sfârşitul manifestărilor. Se acordă diplome şi premii colaboratorilor instituţiei, unor personalităţi, poeţi, scriitori, cititori etc. Asistenţă densă, cu sala plină, lume selectă, interesată, conectată la eveniment.

          La „Salonul Internaţional de Carte”, amenajat în sălile de la etaj, lansări, o forfotă oarecum discretă şi silenţioasă, prezente edituri din Basarabia, România şi din alte peste 15 ţări, la standuri circa 5000 de titluri, cărţi extrem de îmbietoare, evenimente de la o oră la alta, prezentări, discuţii, întâlniri. La un stand e prezentă Editura Gens Latina,  cu cărţi de autori basarabeni şi nu numai, editate la Alba Iulia: Galina Furdui, N. Roşca, Steliana Grama, Nicolae Ţurcanu, Oxana Cârlan Munteanu, Dorina Cazac, Traian Vasilcău, 
          Teresia Bolchiş-Tătaru şi altele. În 2 septembrie, la Sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale, editura ardeleană lansează, în colaborare cu familia autoarei, volumul de poeme La mansarda dragostei al Stelianei Grama, remarcabilă şi regretată poetă din generaţia tânără, stinsă la numai 32 de ani, în 2006. Într-o atmosferă emoţionantă, vorbesc editorul Virgil Ş. Cisteianu, academicianul N. Dabija, scriitoarea Galina Furdui, recită actorul Sandu Aristin Cupcea, interpretează la chitară tânăra A. Croitoru. Literatură de suflet, sentimente, frumuseţe şi suferinţă, căci aceasta-i o pecete pentru istoria mai veche şi mai recentă din viaţa Basarabiei. În 3 septembrie, la Salonul de carte, o altă lansare a Editurii Gens Latina – Poezii din închisoare, în trei volume, a poetului transnistrean Nicolae Ţurcanu, cu 27 de ani de exil siberian, codeţinut, între alţii, şi cu Alexander Soljeniţîn – despre care marele dizident rus şi menţionează în Jurnalul său. Cărţile – trei volume de tandră poezie basarabeană idilic-istorică, o pregnantă melancolie a pierderii ţării, a familiei, a iubirii, a destinului, o suferinţă mută, mai mult reprimată decât exprimată. Vorbesc academicianul Petru Soltan, reputată personalitate academică basarabeană, el însuşi transnistrean precum poetul exilat, editorul Virgil Şerbu Cisteianu, criticul literar Adrian Dinu Rachieru şi prof. Oxana Cârlan, care a prefaţat volumele. Academicianul iterează idei frisonante: prezenţa românilor de pe malurile Nistrului, din stânga şi din dreapta, urmare firească a prezenţei tracilor, care în vechime populau întinse teritorii în răsărit, până la Nipru şi până-n Carpaţii Nordici; Papa Ioan Paul al II-lea, autodeclamată rădăcină basarabeană, originar din Transnistria, dintr-un neam cu numele Voicilă, emigrat în Polonia cu câteva generaţii înainte, originea ceangăilor, după o idee din Petru Golopenţia – un vechi trib dacic etc.

          La Biblioteca Alba Iulia, o altă întâlnire, sub veghea atentă şi discretă a unei gazde impecabile, Elena Roşca, ea însăşi autoare şi intelectual subtil, pentru care cartea nu e doar obiect de lucru, ci pasiune şi respect. Prezenţi, autori tineri şi maturi, jurnalişti, elevi, studenţi, poeţi, cadre didactice universitare şi liceale: conf. univ. Vicoria Fonari, prof. univ. Andrei Roşca, prof. Oxana Cârlan Munteanu, tânăra poetă Dorina Cazac, scriitorii Galina Furdui, Nicolae Bălţescu... Ne prezentăm cărţile noastre. Ale lor, întru totul remarcabile: Galina Furdui – Mi-e dor de-o seară cu romanţe şi o antologie poetică Nihil sine Deo, ce dă o imagine de ansamblu a valorii şi a sensibilităţii poetei, Dorina Cozac – lansează volumul de debut, Lacrima Gândului, Andrei Roşca – În oglinda strâmbă (un dicţionar explicativ-umoristic de moravuri), poetul N. Bălţescu, un apropiat al poetei Leonida Lari, e autor al volumului de poeme Pasaj teluric, Oxana Cârlan Munteanu – un volum de poeme, Duios suferinţa trece. Dezbatem idei, ne cunoaştem mai bine, aflăm ce ne aseamănă şi ce ne separă, ce ne doare pe unii şi pe alţii. Rememorăm: istoria recentă, destinul poetei Leonida Lari, cel al omului de cultură basarabean. Constatăm: nevoia de intercunoaştere şi de cooperare, sentimente şi idei comune; ei au aşteptări mari de la România. Într-o altă vizită, la biblioteca Transilvania, constatăm nu numai bibliotecari amiabili, precum doamna Tatiana, ci şi o organizare impecabilă, o dotare excepţională, condiţii minunate de lectură şi studiu, programe şi spaţii pentru toate categoriile de cititori.

          Astfel te întorci de la Chişinău îmbogăţit şi convins că un tonic sentiment de reenergizare naţională şi culturală animă subiacent toate aceste manifestări în fruntea cărora stau oameni de cultură, scriitori, jurnalişti, profesori universitari, academicieni. Acad. Nicolae Dabija, acad. Petru Soltan, conf. univ. Victoria Fonari, prof. univ. Andrei Roşca, scriitoarea Galina Furdui, prof. Oxana Cârlan Munteanu, Elena Roşca, poetul medic N. Bălţescu, pictorul Eugen Roşca şi mulţi alţii sunt câţiva din oamenii minunaţi şi pasionaţi cu care drumurile mele în Chişinăul acestui septembrie de aur s-au interferat în circumstanţe culturale: lansări şi prezentări de carte, la o cafea sau la o discuţie informală, la conferinţe şi dezbateri unde i-am ascultat pledând pentru cărţi, cultură, idei, pentru limba şi cultura română, pentru unitate şi fraternitate naţională. Această idee-nucleu coagulează acolo toate manifestările.

          Şi, ca o încoronare, tot în acest septembrie de aur, aniversar, din iniţiativa acad. Mihai Cimpoi, s-a desfăşurat apoi la Chişinău Congresul Mondial al Eminescologilor, context în care distinsul eminescolog a lansat noua sa lucrare Mihai Eminescu - Dicţionar enciclopedic, o contribuţie, din perspectivă contemporană, la cunoaşterea operei şi a personalităţii poetului. Aşa se face că nu doar am dus din România la Chişinău un geamantan de cărţi, făcând febră musculară, ci m-am întors cu el la fel de plin – multe volume, mulţi autori, poezie, roman, eseu – şi de greu, la propriu şi la figurat.


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.