top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Domenii arrow Varia arrow Revista revistelor, nr. 7-8(62-63), iulie-august 2008
Revista revistelor, nr. 7-8(62-63), iulie-august 2008 Print
Iul 30, 2008 at 07:00 PM

REVISTA REVISTELOR

         
POEZIA, revistă de cultură poetică, apare la Iaşi, sub egida Uniunii Scriitorilor din România şi are ca editor Fundaţia Culturală „Poezia” (director fondator: Cassian Maria Spiridon). Format carte, numărul pe „vară 2008” are 250 de pagini şi este consacrat relaţiei dintre Poezie şi ambiguitate. Textele teoretice şi critice îşi alătură material poetic adecvat extras din creaţia unor tineri autori şi scriitori consacraţi, iar rubrica lui Marius Chelariu, O hartă a poeziei de limba română, este ilustrată cu autori din judeţul Ialomiţa şi poeţi români din SUA, între care Mihaela Albu, Theodar Damian, Gabriel Stănescu, Petra Vlah, Dan David, George Tănsănică. Intervievat, poetul Liviu Pendefunda se pronunţă şi despre revistă: „Sumarul bogat, aria largă de cuprindere, omagiul adus istoriei spiritului, paşii viitorului şi speranţa că o cultură nu moare şi nu poate fi ucisă, iată câteva, doar câteva cuvinte, despre minunata revistă de poezie  în care nu eşti singur şi te simţi înconjurat de cei care te pot ajuta la construcţia acestui templu al culturii. Aici statuia Poeziei sălăşluieşte la altar”. Cu apariţie trimestrială, viitoarele numere vor avea ca temă: în 2008 – Poezie şi aluzie; Poezie şi sentiment, iar în 2009 – Poezie şi vid; Poezie şi somn; Poezie şi haos; Poezie şi cosmos. O ofertă generoasă, îndemnând, în perspectivă, la meditaţie şi la lucru.

 

          ECHINOX (nr. 1-4 / 2008) se arată preocupată de „literatura de export”. Sunt identificate semne de înviorare pe piaţa cărţii, necesare „pentru a putea spune că avem o literatură de valoare, care poate face faţă cererii pieţei internaţionale de carte”. La întrebarea despre ce scriu autorii noştri traduşi, se au în vedere titlurile apărute în ultimii ani. Eticheta „de export” nu se vrea a fi jignitoare, ci determinată de nevoia de a privi literatura „realist şi responsabil, ca pe oricare produs cultural, supus strategiilor de marketing”. Concluzia este că „cu cât lista autorilor exportaţi va creşte, cu atât literatura noatră va respira mai liber”. Din cealaltă parte a baricadei, dinspre Occident deci, profesorul Bruno Mazzoni vede lucrurile puţin mai complicate, în sensul că „nu e uşor să te afirmi în medii în care nu s-au prea infiltrat până acum autori români (adesea Ionesco, Eliade, Cioran nu sunt percepuţi ca români). Dar unele schimbări au început să apară (...) din moment ce există editori, în mai multe ţări europene, care riscă să publice autori români (...) doar că alegerile sunt oarecum întâmplătoare, depinzând de raporturi personale între autori şi traducători sau între critici şi edituri”. Printre numele vehiculate menţionăm pe Norman Manea, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, Matei Vişniec, Gabriela Adameşteanu, Filip Florian, Cezar Paul-Bădescu, Florin Lăzărescu, iar din părerile acestora, Filip Florian ne asigură că „frontierele şi paşapoartele n-au nicio legătură cu literatura, o carte fiind proastă, mediocră sau grozavă, în egală măsură, la nord şi la sud, către est şi către vest”. Doar să ajungă şi să circule între cele patru puncte cardinale!

 

          CONTEMPORANUL – IDEEA EUROPEANĂ (nr. 6 / iunie 2008) conţine un supliment consacrat  unui turneu de conferinţe şi lecturi publice, însoţite de donaţii de cărţi şi reviste, în Republica Moldova. Aşezat sub egida Anului European al Dialogului Intercultural, evenimetul e consemnat de Aura Christi cu titlul Foamea de carte şi are ca generic Cultura şi literatura română în contextul relaţiilor româno-basarabene. Contrastele sunt surprinse la tot pasul: „Investiţiile ruşilor în Basarabia sunt incomparabile cu cele ale statului român” (evident şi în domeniul culturii şi presei, pe piaţă găsind publicaţii în limba rusă şi mai puţine în limba română). Originară fiind de peste Prut, Aura Christi găseşte Chişinăul schimbat în bine, însă pe drumul spre Cahul rămâne uimită de câtă „sărăcie lucie” întâlneşte şi se întreabă cum s-a transformat Basarabia „sub ochii noştri, răstimp de nici două decenii, într-un ţinut al unei sărăcii strigătoare la cer”. Foamea de toate cele culminează cu... foamea de carte, de unde apelul, aproape patetic, la donaţii de cărţi şi reviste, sub semnul lui „Trebuie”, dar şi cu corolarul de a fi „elaborată o strategie la nivel de stat şi în acest sens”. Zisa Republică Moldova a rămas un stat tampon, la limita a două periferii, a Rusiei spre est şi a Uniunii Europene spre vest. O evadare, şi mai ales de ordin spiritual, n-a rămas decât spre...cer!

 

          VERSO (nr. 40-41 / iulie 2008), bilunarul cultural de la Cluj, publică un complex dosar pe tema relaţiei dintre ştiinţă şi religie. Nouă ne-a atras atenţia un fin comentariu al poetului Ion Mureşan la cartea de proză Asediul Vienei de Horia Ursu, roman premiat de Uniunea Scriitorilor, într-un context în care „Au fost câţiva ani buni pentru proză la Cluj” (unde se ţine, anual, un colocviu de acest profil). Asediul Vienei este „o carte de top” şi se distinge mai ales prin scriitură: „Nu cred să existe în literatura română o carte de proză mai bine şlefuită, mai atent scrisă”. Asemuită cu Visul despre cartea perfectă, Asediul Vienei este „o operă de bijutier, un text scris sub lupă, căci are adesea claritate, densitate şi rezolvări de poezie de înaltă ţinută”. Cât despre titlu „foarte bine găsit”, el sintetizează tocmai „starea de asediu la care este supus mitul ardelenesc al Vienei, spiritul Vienei din noi, cu tot ce presupune el, cultură, principii, ordine, nobleţe şi împingerea lui de către o istorie piezişă în deriziune, la limita unui grotesc halucinant şi dizolvant”. Evident că pentru cititori, fără lectura efectivă a cărţii, tot acest „asediu” critic e ca vraja ademenitoare a unui narcotic, în care, însă, merită să eşueze.

 

          DACIA LITERARĂ (nr. 3 / mai 2008), revistă bimestrială de cultură de la Iaşi, ne invită, prin prestaţia jurnalistică a lui Călin Ciobotari, la dialoguri cu poetul Dinu Flămând (premiat la Ziua revistei, ediţia I), cu istoricul şi criticul literar Dan C. Mihăilescu (susţinător al unei Prelecţiuni la Casa Pogor) şi cu criticul de artă Valentin Ciucă (la împlinirea vârstei de 65 de ani). Primul crede că, aşa cum „nu blocurile proletare dau identitatea acestui oraş” (Iaşi), tot aşa „întrebările pe care cititorul european şi le pune despre România” nu îşi găsesc răspuns în scrierile lui Mircea Cărtărescu. Al doilea, „omul cu cartea” de la ProTV, constată în peisajul autohton un „deficit de creativitate literară simultan cu un (binecuvântat) exces de reflexivitate metaliterară”, ceea ce îi provoacă zilnic o „stare de disconfort în faţa noutăţilor literare”, din cauza precarităţii calitative a ofertei. Al treilea constată o criză la nivelul comentatorilor de artă: „În toată ţara, sunt vreo şaptezeci de membri ai Uniunii Artiştilor Plastici, secţiunea Critică. Vii cu adevărat, care scriu în presa jurnalieră şi scot şi nişte cărţi, sunt patru-cinci”, iar ca reporter regretă absenţa cărţilor de călătorie: „Înainte vreme, povesteau mulţi, dar călătoreau puţini. Acum, călătoresc mulţi, dar nu mai povesteşte nimeni”. Fiecare îşi poartă cu sine... turnul de fildeş!

 

100 DE ANI DE VIAŢĂ LITERARĂ TRANSILVANĂ

 

          Aniversările, dincolo de aerul vesel-trist pe care îl emană, unii protagonişti fiind prezenţi, alţii absenţi, au avantajul că îndeamnă nu doar la reflecţie, ci şi la acţiune. Aşa credem că stau lucrurile şi în cazul sărbătoririi Centenarului Societăţii Scriitorilor Români, marcat nu numai prin manifestări orale, gen colocvii, simpozioane, evocări, ci şi prin lucrări scrise, cu caracter retrospectiv şi adesea recuperator. Astfel a procedat Filiala din Cluj-Napoca a SSR, realizând cu acest prilej o publicaţie unicat menită a înfăţişa 100 de ani de viaţă literară transilvană, sub formă de Cronologie în imagini, alcătuită de Irina Petraş, preşedinta filialei. Iniţiativa e binevenită şi demnă de salutat, iar autoarea de felicitat. În 200 de pagini, format mare, prin texte şi fotografii, reproduceri după documente de arhivă, sunt prezentate, reconstituite şi rememorate  cele mai importante momente ale vieţii literare instituţionalizate din Transilvania, cu un accent inevitabil pe Cluj”, cum se şi face Precizare în acest sens. Cum datele sunt culese din diverse surse, evident că s-a procedat la o selecţie şi la o orânduire verificată a materialului vizând viaţa literară din Ardeal, reperele cronologice începând cu anul 1409, înglobând, aşadar, referinţe şi la câteva momente importante pentru evoluţia scrisului şi a tiparului în spaţiul cultural al Transilvaniei, proces vast în care recunoaştem şi unele, puţine de altfel, prezenţe maramureşene, furnizate de Săluc Horvat, preşedinte Asociaţiei Scriitorilor din Baia Mare, în calitate şi de bine informat bibliograf. Pe lângă menţionarea unor publicaţii (reviste şi ziare), se reface şi traseul modului de organizare a scriitorilor în diverse asociaţii, reuniuni, fundaţii, societăţi premergătoare centenarei SSR, care reprezintă obiectul central al investigaţiei, adusă până la zi (anul 2008) cu consemnarea evenimentelor. Cum se preconizează o reeditare, anul viitor, în volum separat, a Reperelor cronologice, sub forma „unei istorii concentrate a vieţii literare ardelene”, orice completări inedite sau având rolul de a înlătura lacune şi a îndrepta eventuale inexactităţi sunt solicitate şi primite cu bunăvoinţă. Motiv pentru care întărim şi noi apelul editoarei Irina Petraş, gratulând-o încă o dată pentru hărnicia dovedită.

ARTIFICIERUL


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.