top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Domenii arrow Varia arrow Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr.6(169), iunie 2017
Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr.6(169), iunie 2017 Print
Iun 29, 2017 at 11:00 PM

REVISTA   REVISTELOR

 

• FAMILIA (nr.4/aprilie 2017, Oradea)

Prezentă la Iași, pentru a participa la aniversarea a 150 de ani de la înființarea revistei „Convorbiri literare”, „Familia” orădeană (prin reprezentanții ei de seamă: Traian Ștef – redactor-șef și Ioan Moldovan – director) s-a întors încununată cu Premiul „Iacob Negruzzi” pentru cea mai bună revistă literară. Despre atmosfera acestor zile festive și despre rolul semnificativ al „Convorbirilor literare” și al „Familiei” în cultura română scrie Traian Ștef în Alte vremuri, alte sărbători. Având puternice tradiții în spate, cele două publicații s-au impus până astăzi ca „instituții care au păstrat direcția culturii noastre și nu au lăsat-o să rătăcească printre dogmele ideologice. Au plătit tributul, dar nu au căzut în colaboraționismul vulgar. Și sunt puține instituții care să fi rezistat atâția ani în România. Sunt puține instituții care să fi reușit să se lege la ceea ce erau altădată, să joace același rol și în noile condiții, să-și păstreze ținuta și respectul”. Dacă în „alte vremuri” astfel de sărbători erau onorate de reprezentanți ai tuturor instituțiilor locale și naționale, ai Academiei, ai Guvernului, cu „mesaj de la Casa Regală”, Traian Ștef constată cu amărăciune și sancționează lipsa reprezentanților instituțiilor administrative și de cultură de astăzi de la aceste aniversări.

„Pedeapsa are o latură tulbure”, își intitulează Gheorghe Grigurcu pagina de aforisme, care au toate această temă: pedeapsa.

Ioan Moldovan observă Fondul elegiac al poemelor cuprinse în noua carte de poezie a lui Gellu Dorian, Calea de urmat (Editura Cartea Românească, București, 2017).

Alexandru Seres, aflându-se Din nou pe urmele lui Cioran la Dieppe, ne face cunoscute legăturile filosofului român cu acest orășel de pe coasta normandă a Franței (loc unde-i plăcea să se retragă în perioada de vară) și condițiile în care acesta reușea să evadeze de câteva ori pe an „din sărăcia lucie a magherniței sale de pe rue de l’Odéon, refugiindu-se în aristocraticul Palais Royal”, grație amicului său binevoitor Albert Lebacqz. „Aici, neștiut de nimeni, Cioran își savura singurătatea regală – aristocrat al spiritului, bântuit paradoxal de neajunsul de a se fi născut” – explică Alexandru Seres.

Într-un amplu articol, Autoportret cu portretizări, Liana Cozea îl prezintă pe criticul Nicolae Manolescu în ipostaza de memorialist, ce oferă în confesiunile sale impresii și originale portrete ale unor personalități ale culturii române, precum și mărturii despre sine.

Pasiunea și pofta mea de viață erup din toată opera mea, culmea, motiv pentru care, la mine în țară, nu sunt receptată ca un scriitor serios și profund. (...) Nu știu de ce la noi a rămas încă împământenită concepția că poezia mare, poezia profundă trebuie să apese pedala până la limita suportabilității, unde patetismul și visceralitatea acoperă timidul râs al spiridușului ludic care mai scoate, din când în când, limba de după perdea. (...) Cred că menirea mea în viață e să le predau oamenilor știința bucuriei” – astfel vorbește poeta, prozatoarea și traducătoarea Nora Iuga despre rostul creației sale, despre crezul său artistic în interviul acordat Hristinei Doroftei („Menirea mea: să le predau elevilor mei la «ora de poezie» lecția bucuriei”).

La paginile de proză îi întâlnim pe Adrian Alui Gheorghe (Zidul de hârtie sau cum să fim Poetically correct) și pe Ștefan Jurcă (Nuanța șobolanului). Versuri semnează Șerban Chelariu și Herbert-Werner Mühlroth (în traducerea lui Ioan Milea). 

Alte articole de interes din prezentul număr al revistei orădene: Macedonski: demnități și conflicte (Lucian-Vasile Szabo); „Îmi trăiesc poezia cu ardoarea cu care mi-aș trăi viața” (cronică literară semnată de Viorel Mureșan la volumul lui Gheorghe Mocuța Salutări din Piața Reconcilierii); Viața cu Magda Cârneci (recenzie realizată de Lucian Scurtu); Sextil Pușcariu (articol semnat de Săluc Horvat cu referire la volumul lui Mircea Popa, Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române, apărut la Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2016) ș.a.

 

• APOSTROF (nr. 4/2017, Cluj-Napoca, revistă a Uniunii Scriitorilor, finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Culturale, redactor-șef Marta Petreu) cuprinde un dosar inedit despre Monica Lazăr (născută la Cluj în 1933, cadru didactic la universitatea clujeană, cercetătoare a literaturii și culturii românești) și despre Lucian Blaga, despre colaborarea și relația de prietenie dintre cei doi. Într-un prim articol (Un gând pios pentru Monica Lazăr), Mircea Popa lămurește cum a ajuns în posesia cărților cu autograf din biblioteca Monicăi Lazăr și a manuscriselor acesteia, texte inedite care cuprind mărturisiri despre preocupările ei literare și amintiri despre Lucian Blaga, cu care a reușit să lege o frumoasă prietenie și căruia i-a făcut serviciul de a-i dactilografia traducerea din Faust. Intenția lui Mircea Popa a fost de a aduna într-un volum toate contribuțiile de istorie literară ale Monicăi Lazăr răspândite în periodice, precum și textele inedite, însă lucrarea a fost plimbată pe la mai multe edituri și a rămas în stadiul de proiect. Pentru a le reda totuși circuitului literar, Mircea Popa a ales să le ofere revistei „Apostrof”. Astfel, în dosarul acestui număr regăsim Prefața doritului volum, semnată de Mircea Zaciu, și trei pagini de Amintiri cu Lucian Blaga extrase din mărturisirile Monicăi Lazăr.

„Căci despre om este vorba”, arată Irina Petraș într-o cronică la Copiii războiului, de Varujan Vosganian, un reușit roman ce „focalizează pe întâmplări concrete pentru a pune în discuție o mult mai largă paletă de răspunsuri la întrebarea «cine sunt eu și de ce sunt într-un anumit fel»”.

În lectura Martei Petreu (Orfeu în infernul de zi cu zi) îl cunoaștem pe Cristian Tudor Popescu în ipostaza de prozator. Exegeta ne prezintă volumul acestuia Viața și opera, o culegere de proze scurte, „care surprind întâlnirea dintre insul uman de rând cu «transmaterialul» sau (...) cu sublimul, cu lumea Ideilor, cu transcedentul adus de cunoașterea ab-stractă ori de creația de mare artă”.

Un alt articol care merită atenția cititorilor este cel în care Alexandru Seres expune concluziile cercetărilor sale asupra contextului și a perioadei Când a scris Cioran „Țara mea”.

Despre recentul volum de versuri al Magdei Cârneci, Viață (Editura Paralela 45, Pitești, 2016), scrie Constantin Cubleșan în recenzia Coborârea în sine. „E o lirică reflexivă, marcată de poetizarea propriului destin literar”, arată exegetul.

„Am găsit în cultura română și umor, și inteligență, și diversitate, experiență umană și rezistență”, mărturisește, printre altele, Ðjura Miočinović (autor al unor traduceri din română în sârbă) într-un dialog cu Ovidiu Pecican.

Sub lupa memoriei”, Vladimir Tismăneanu scrie despre Prețul radicalismului utopic: reflecții despre comunism și fascism.

Amalia Lumei ne prezintă evenimentele petrecute în Zilele de studiu în onoarea Martei Petreu desfășurate în cadrul departamentului de Studii Literare, Lingvistice și Comparate al Universității de Studii Orientale din Napoli, împreună cu Institutul Român de Cercetări Umanistice și Cultură din Veneția. Desfășurate sub conducerea universitarului și cercetătorului Giovanni Rotiroti, principalul animator al studiilor de românistică, cele două zile de comunicări și de dezbateri au fost dedicate discutării contribuției istorico-culturale și hermeneutico-filosofice a Martei Petreu. În completare, Marta Petreu scrie despre Românistica, la Napoli.

În paginile acestui număr al revistei clujene sunt găzduite poeme semnate de Ruxandra Cesereanu.

Raluca HĂȘMĂȘAN

 

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.