top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Domenii arrow Varia arrow Revista revistelor (Raluca Hășmășan)/Parodii (Lucian Perța),nr.9(172), sept.2017
Revista revistelor (Raluca Hășmășan)/Parodii (Lucian Perța),nr.9(172), sept.2017 Print
Sep 27, 2017 at 11:00 PM


REVISTA  REVISTELOR

 

          Alba Iulia a găzduit, anul acesta, remarcabile manifestări culturale, despre care citim cu interes în revista DISCOBOLUL (nr. 232-233-234/aprilie-mai-iunie 2017, director de onoare: Ion Pop, redactor-șef: Aurel Pantea): Premiul Național de Poezie „Lucian Blaga” (ediția I) și Gala Poeziei Române Contemporane (ediția a VII-a). Dintr-un cuprinzător „Dosar” aflăm etapele desfășurării primei ediții a Premiului Național de Poezie „Lucian Blaga”, Opera Omnia (Alba Iulia, Lancrăm, 9 mai 2017). Acesta se alătură altor evenimente culturale sub semnul tutelar al lui Lucian Blaga organizate de Filiala Alba-Hunedoara a USR, precum și celorlalte premii naționale de poezie cu tradiție („Mihai Eminescu” și „Tudor Arghezi”). Reținem că au fost nominalizați douăzeci de poeți (de către Filiala Alba-Hunedoara a USR, în colaborare cu președintele USR, Nicolae Manolescu), din care au rămas doar șapte (după ce și-au exprimat punctul de vedere filialele din țară), și anume: Gabriel Chifu (despre care aflăm că s-a recuzat), Ana Blandiana, Ioan Moldovan, Ion Mureșan, Emil Brumaru, Ileana Mălăncioiu, Ion Horea și Adrian Popescu. Au onorat cu prezența această primă ediție (desfășurată la Casa Memorială „Lucian Blaga”) doar trei poeți nominalizați din lista finală: Emil Brumaru, Ioan Moldovan și Adrian Popescu. Juriul, compus din Nicolae Manolescu (președinte), Al. Cistelecan, Dan Cristea, Irina Petraș, Vasile Spiridon, Gheorghe Grigurcu și Răzvan Voncu (membri), l-a desemnat câștigător pe Adrian Popescu. În numărul prezent al revistei „Discobolul” sunt reproduse intervențiile personalităților prezente la eveniment. În cuvântul de deschidere, Aurel Pantea s-a arătat emoționat de însemnătatea momentului, a prezentat împrejurările care au dus la nașterea acestui premiu și a asigurat audiența de profesionalismul, corectitudinea și onestitatea în virtutea cărora se acordă. În alocuțiunea sa, Nicolae Manolescu a punctat faptul că Filiala Alba-Hunedoara a USR este una dintre cele mai active din țară, a argumentat importanța liricii blagiene în literatura română și necesitatea acestui Premiu Național „Lucian Blaga”, exprimându-și dorința de a participa „măcar” la ediția XX. Răzvan Voncu a expus criteriile care au stat la baza alegerii câștigătorului, întărind ideea că „totul a fost transparent”. Nicolae Manolescu a anunțat premiantul, vorbind elogios despre Adrian Popescu, „unul dintre cei mai valoroși poeți”, „o excepție în poezia generațiilor din urmă”. „Premiul pe care l-am primit răsplătește fidelitatea mea față de poezia lui Lucian Blaga”, a mărturisit poetul onorat. „Dosarul” este completat de un „Regal de poezie” (cuprinzând versuri ale autorilor intrați în competiție) și de aprecieri ale juriului. Al. Cistelecan atrage atenția asupra faptului că, pentru a deveni unul dintre cele mai prestigioase, Premiul „Lucian Blaga” „ar trebui să-și definească individualitatea/personalitatea și să evite să se așeze de bună voie în coada Premiului «Eminescu»”. După părerea lui, „filialele nu au nicio competență în stabilirea valorilor (...) Șansa Premiului «Blaga», pentru a se individualiza, ar fi fost ca ancheta prealabilă să fie operată de critici”. Dan Cristea vorbește despre „o triadă întru unitate”, făcând referire la cele „trei provincii românești unite” acum și prin cele trei premii naționale, purtând numele lui Eminescu, Arghezi și Blaga. Gheorghe Grigurcu prezintă particularitățile liricii lui Adrian Popescu, „un mare contemplativ”. „Lancrămul lui Blaga merita să fie adus în atenția românilor printr-o întâmplare cu rost adânc și rostiri exemplare”, este de părere Irina Petraș, amintind și faptul că Clujul este gazda Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, care „a reușit, în cele 28 de ediții, să atragă atenția lumii întregi asupra operei blagiene”.

          Tot la Alba Iulia a avut loc, la 9 iunie, a VII-a ediție a Galei Poeziei Române Contemporane. „Manifestarea a reunit, în orașul Marii Uniri, în urma nominalizărilor făcute de importanți critici de poezie, șaptesprezece dintre cei mai valoroși poeți ai momentului poetic actual de la noi, din mai multe generații. În ordine alfabetică aceștia sunt: Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă, Emil
Brumaru, Gabriel Chifu, Vasile Dan, Ovidiu Genaru, Medeea Iancu, Vasile Igna, Ioan Moldovan, Aurel
Pantea, Ioan Pintea, Ioan Es. Pop, Ion Pop, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Liviu Ioan Stoiciu și Călin Vlasie”, aflăm din prezentul număr al „Discobolului”, care publică și o selecție de versuri semnate de poeții amintiți.

          Rubrica de cronici din cuprinsul acestui număr este, de asemenea, consistentă. Iulian Boldea (în Vocația nuanței) analizează discursul critic „dominat de echilibru, sobrietate și rigoare” al lui Dan Cristea, exeget ce s-a făcut remarcat prin „deschiderea hermeneutică amplă, prin măsura și echilibrul tonului și, nu mai puțin, prin tranșanța judecăților”, cronicarul oprindu-se asupra volumului Citind cărțile de azi (2014), ce reunește cronici literare ale unui „cititor profesionist”.

          Titu Popescu (în Anotimpuri paralele, alternanțe/interferențe) descoperă în prozatorul Constantin Cubleșan, sub „acoperământul său ardelean”, un scriitor „sentimental”, „dispus la înnoiri”, care „își asumă trăirile deviate de la liniștea ardeleană”, fapt ce reiese pregnant – arată exegetul – din romanul Anotimpuri paralele (Editura Școala Ardeleană, 2016).

          Analizând Un roman parabolă: Gabriel Chifu, Ploaia de trei sute de zile (Cartea Românească, 2017), Sonia Elvireanu surprinde esența lumii create de autor, proiectate într-o țară cu numele Caramia, care „nu e alta decât România contemporană, recognoscibilă”. „E o carte focalizată pe problematica realității sociale contemporane românești, care radiografiază toate mediile sociale”, subliniază autoarea.

          Despre a treia ediție a cărții lui Petru Ursache, Mic tratat de estetică teologică, apărută la Editura Eikon sub îngrijirea Magdei Ursache, scrie Cornel Nistea.

          Intrat în conștiința publicului ca un reputat eseist, critic și istoric literar, Mircea Muthu este și poet, ipostază în care ni-l prezintă Monica Grosu în Trepte și grafii lirice. Poezia vine astfel să întregească imaginea unei personalități literare care, „dincolo de rigoarea și seriozitatea actului didactic, dincolo de intersitatea căutărilor și a cercetărilor de istorie literară, se caută permanent pe sine, tocmai pentru a-și sublinia apartenența la un spațiu anume, cel transilvănean, zonă de rezonanță nu doar spirituală, ci și lirică”. Volumul de versuri se numește Trepte. Grafii. Esențe. Umbre (Editura Eikon&Scriptor, Cluj-Napoca, 2014), Monica Grosu identificând mărcile lirismului: „tensiune ideatică, ingeniozitate asociativă și imagistică, accent pe spiritualitate și istorie, pe mit și referința culturală, reconvertirea unui spațiu-matrice în spațiu interior, propriu”.

          Dumitru Hurubă scrie despre Metaforă și simbolism în lirica Flaviei (Armina) Adam, Rodica Gabriela Chira despre Sonia Elvireanu și umbrele curcubeului ș.a.

          La paginile de proză citim: fragmente din volumul în pregătire Umbra lui Cartesius (de Kocsis Francisko), Șobolanul roșu (de Mihai Pascaru), Ereticul (de Nicoleta Bărbat), Ochiul care nu se vede (Sânziana Batiște), un fragment din romanul Vânătorul de vânt (de Dumitru Augustin Doman), Reîntâlnire cu Alexandra (de Gheorghe Jurcă).

          La rubrica „Piața cărților”, Mircea Stâncel semnează recenziile: O lume a elementarului trecut prin bibliotecă (cu referire la Ioan Moldovan, Opera poetică – Editura Paralela 45, 2016); Fracturi, tensiuni, ironie și dramă (despre Liviu Ioan Stoiciu, Opera poetică, vol. I, Ed. Paralela 45); Poeți postmoderni români într-un manifest (despre antologia realizată de Cosmin Perța, #Rezist! Poezia).

          Reținem și articolele pe „teme la alegere”: Lev Tolstoi – Arhitectură, simetrii compoziționale, încrengătura oglinzilor de Ioan I. Nistor și Culoarea curcubeului. Fișa clinică a intelectualului român din timpul „epocii de aur” de Liana Cristea.

Raluca HĂȘMĂȘAN


***

 

Lucian PERȚA

PARODII

 

Nicolae SCHEIANU

 

Săsarul

(după poemul Scheiul)

 

Valea Săsarului

era odinioară

raiul pescarului – 

azi pe ea coboară

doar apa amarului.

 

Noi, poeţii oraşului, ne-am mirat,

apoi ne-am indignat

şi de scris ne-am apucat

împotriva calvarului.

 

Cică apa aur poartă,

ni s-a explicat

şi de aceea e moartă.

 

Ne-am adresat stelelor actualului

guvern pentru apa sa

şi ni s-a spus s-o lăsăm moartă,

că doar apa Potopului

îl mai poate-nvia!

 

Un rege cretan

 

Lucrurile s-au limpezit imediat

ce volumul de poezii mi-a ieşit,

era ca şi cum un anonim m-am culcat

şi acoperit de glorie literară m-am trezit.

 

Oriunde mă duceam, cineva

era imposibil să nu mă recunoască – 

era de ajuns să-mi doresc ceva,

cărţi sau haine groase şi imediat să mi se dăruiască –

toate simţurile-mi erau răscolite şi

aş fi putut să decad în trufie,

dar am ştiut că toate se vor sfârşi într-o zi

şi că nu în tot ce vedeam creştea poezie.

 

După un timp m-am pierdut în peisajul

artistic băimărean

şi m-am trezit abia în mirajul

de după potopul poeţilor-creatori, contemporan,

şi m-am apucat iar de poezie, culegând pas cu pas

versuri pentru un viitor volum,

numai că, precum un altfel de Midas,

pe tot ce puneam mâna, nu ştiu cum,

se prefăcea în piatră.

Ei şi ce, mi-am zis, foarte bine –

poate că pe unii, dar pe mine, ca poet,

situaţia nu mă disperă,

o să adun pietrele şi, încet-încet,

o să-mi fac o carieră!

 

 

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.