top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Domenii arrow Varia arrow Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr. 10 (173), octombrie 2017
Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr. 10 (173), octombrie 2017 Print
Oct 30, 2017 at 11:00 PM

REVISTA  REVISTELOR

 

• În nr. 361/septembrie al revistei clujene TRIBUNA, îl întâlnim pe tânărul băimărean Marian Hotca cu o pagină de poezie, rubrica fiind completată cu alte două pagini de versuri semnate de Aura Christi și de Ela Iakab.

Laurențiu Malomfălean recomandă un „roman excelent”, Adio, Margot (Editura Humanitas, București, 2017), al Dianei Adamek. Aflăm că este vorba despre o „teribilă meditație asupra și deasupra timpului, întrețesută cu elemente de roman istoric”. Exegetul remarcă inventivitatea lingvistică, lexicul deosebit de bogat și documentarea asiduă, cerută de un roman care (însumând 18 capitole, acoperind 222 de ani) „te poartă, cu viteza timpului, în tot felul de locuri, înmănunchiate prin forța amintirii: se schimbă secole, războaiele napoleoniene cu mănăstirea din Amalfi & lămâii amenințând să îmbete pe oricine îi calcă pragul, iar după cel dintâi Război Mondial timpul bate și trece tot mai repede, iureș, val-vârtej, dinspre Irlanda, Egipt sau Polonia, pentru a se întoarce de unde a plecat”. Reținem comentariile favorabile ale domnului Laurențiu Malomfălean (Dragoste la ultima vedere) și trecem romanul Dianei Adamek pe lista celor de citit.

Cronica lui Constantin Cubleșan ne aduce aminte de amarele mărturii lăsate de Valeriu Anania și ne poartă Prin tenebrele temnițelor comuniste. „Scrise în diverse perioade ale vieții, în împrejurări deosebite, Memoriile lui Valeriu Anania (devenit ulterior Mitropolitul Bartolomeu) reprezintă, fără niciun fel de îndoială, o carte documentară, mai ales în privința lumii/universului carceral din perioada anilor duri ai impunerii comunismului în România” – astfel încadrează Constatin Cubleșan volumul apărut la Editura Polirom, în 2008. Este o carte de citit și recitit pentru valoarea și importanța restituirii adevărului, pentru sinceritatea destăinuirilor, „fără încercarea de a-și literaturiza experiențele dramatice, impunând imaginea unui erou care s-a călăuzit mereu în viață după preceptele morale ale credinței” și pentru faptul că aceste mărturisiri pot constitui „probe acuzatoare autentice pentru ororile săvârșite în cadrul sistemului opresional al comunismului, într-un eventual proces autentic de condamnare a acestuia” – arată exegetul.

Reținem și opiniile Oanei Pughineanu despre Arta care ne desparte (I), mai cu seamă că au ca pretext soluția adoptată de primarul orașului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, în noiembrie 2014, de a invita studenții de la UAD pentru a picta un zid menit să împrejmuiască blocurile în care trăiește o comunitate săracă, formată în mare parte din rromi.

Proză semnează Gheorghe Chiriac și Ștefan Aurel Drăgan. Dorina Brândușa Landén oferă un interviu realizat cu artistul plastic Herman Noordermeer (Olanda): Este mult mai important dacă un spectator se îndepărtează de o lucrare ca de un coșmar decât să treacă ridicând din umeri.

 

***

• Citim în ARCA (nr. 7-8-9/2017, Arad) un interviu interesant cu îndrăgita poetă și traducătoare Nora Iuga, realizat de Titus Crișciu. Aflăm despre rolul important pe care l-au avut în formarea intelectuală și morală a acesteia profesorii G. Călinescu și Tudor Vianu. Nora Iuga mărturisește, printre altele, că inițial și-a dorit să devină actriță, aspirație care a avut benefice repercusiuni în activitatea sa poetică: „În momentul când apar pe scenă știu să captez publicul înainte de a reuși să-l prind în mrejele valorii mele poetice”. Autoarea vorbește și despre interesul de a ajuta tineri scriitori în demersul lor literar. O altă întrebare vizează opinia acesteia despre erotism ca o condiție esențială pentru un creator. Considerându-se o luptătoare, o persoană puternică, Nora Iuga impresionează și prin permanenta euforie și prin bucuria de a trăi: „Îmi găsesc resurse de bucurie. Iubesc viața și știu că și la 90 de ani poți să te bucuri în fiecare clipă, dacă îți găsești singură prilejuri de bucurie”. Deși afirmă că premiile și distincțiile nu o încântă foarte tare, dintre multele primite, susține că două au bucurat-o în mod special: Premiul „Frederik Gundorf”, conferit în 2007 de Academia Germană, și Ordinul Național „Pentru Merit”, acordat de președintele Klaus Iohannis, pentru dăruirea și talentul cu care s-a implicat în promovarea imaginii României.

Vasile Dan scrie despre Ulise valahul – ingeniosul poet, traducătorul neobosit din română în sârbă și invers, charismaticul personaj public Adam Puslojić, „veșnic călător prin spațiile noastre românești”, „o apariție nonconformistă și originală”. Volumul recenzat este Inscripții abrupte (Editura Școala Ardeleană, 2016), în care Vasile Dan observă „versuri aspru meșteșugite, în stil inconfundabil”.

Gheorghe Mocuța realizează o incursiune în lirica Magdei Cârneci, îndreptându-și atenția asupra volumelor Haosmos și alte poeme (Editura Paralela 45, 2004) și Viață, poeme ocazionale, 1995-2015 (Editura Paralela 45, 2016), în cronica Magda Cârneci: energii și delire.

Versurile acestui număr sunt semnate de Ramona Băluțescu și de Vasile Mic. La paginile de proză îi citim pe Dana Gheorghiu (Vina – fragment din romanul în pregătire Stil Diwal), pe Andrei Mocuța (Superman vs. Salinger, Dandy Man și alte proze scurte), pe Cornel Nistea (Vânzătorul de apă colorată), pe Aurora Dumitrescu (La Mănăstirea Kopan fragment din romanul în pregătire Șamanul).

La rubrica „Restituiri”, Lucian-Vasile Szabo scrie (în Camil Petrescu și verbul jurnalistic) despre înverșunata activitate de gazetar a lui Camil
Petrescu. Iulian Negrilă aduce în atenția cititorilor aspecte din universul cotidian al poetului Vasile Alecsandri, publicând trei scrisori ale acestuia către episcopul de Roman, Melchisedec, și o scrisoare în limba franceză către un cunoscut al său.

Gheorghe Schwartz face o lectură și o analiză pertinente volumului lui Andrei Mocuța, Portret al artistului in absentia. J. D. Salinger: o monografie (Editura Universității de Vest, Timișoara, 2015).

Despre volumul lui Cornel Ungureanu, Arta paricidului la români (Editura Cartea Românească 2017), scrie Constantin Dehelean – „o carte tulburătoare de la început până la sfârșit”. „Rod al unor decantări de subsol, de addenda la numeroase studii, Arta paricidului la români ar putea fi un capitol din Istoria secretă a literaturii române, lucrare apărută cu circa zece ani în urmă” – consemnează cronicarul.

Literaturile române postbelice (Ion Simuț, Editura Școala Ardeleană), „o carte care urmărește relația scriitorilor cu puterea politică în perioada postbelică”,  este prezentată de Oana Neicu.

Carmen Neamțu supune atenției (în recenzia Ce curiozități mai aveți?) volumul lui Cristian Pătrășconiu, Întrebări puse La Punkt (Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017), „o carte reconfortantă, de vacanță”, care propune întâlniri cu zece personalități ale lumii literare românești (Adriana Babeți, Marcel Tolcea, Mircea Mihăieș, Ioan T. Morar, Vasile Popovici, Robert Șerban, Cornel Ungureanu, Daniel Vighi, Dan Negrescu, Smaranda Vultur), sub formă de interviuri publicate între 2015 și 2017 pe site-ul LaPunkt.ro. Autoarea articolului remarcă faptul că, prin întrebările adresate, Cristian Pătrășconiu dovedește o bună cunoaștere a invitaților săi și a întreprins o temeinică documentare, însă critică tehnoredactarea nefericită a cărții, considerând că „lipsa șapourilor, a titlurilor și mai ales a intertitlurilor captivante aduce un deserviciu dialogurilor”.

O întâlnim și pe scriitoarea băimăreană Florica Bud în paginile acestui număr al revistei „Arca”, volumul Mi-e dor de o pohtă bună (Editura Mașina de Scris, București, 2011) fiindu-i recenzat de Constantin Butunoi. Poftiți la masa literaturii – ne îndeamnă acesta spre lectura cărții care „ne face părtași la o copilărie petrecută în mediul rural”, subliniind faptul că scriitura Floricăi Bud „este atât de bine amprentată, încât poate fi recunoscută și fără semnătură”.

 

Raluca HĂȘMĂȘAN

 

 

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.