top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Blog arrow Varia arrow Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr.1 (176), ianaurie 2018
Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr.1 (176), ianaurie 2018 Print
Ian 30, 2018 at 11:00 PM

REVISTA  REVISTELOR

 

          • La finalul lui 2017, revista PRO SAECULUM (Focșani) a scos un cuprinzător număr dublu, 7-8 (123-124)/septembrie-decembrie. În editorialul din debut, Recviem pentru 2017, Rodica Lăzărescu face o tristă retrospectivă a unui an „cu bune și cu mai puțin bune, din păcate chiar cu foarte rele”. Pe de o parte, evocă ironic o „maladie” ce a lovit puternic „lumea literelor românești” – goana după diplome acordate în cadrul diverselor „paranghelii literare” –, criticând ușurința cu care se acordă premii literare inconsistente. Pe de altă parte, realizând bilanțul anului tocmai scurs, aduce un omagiu personalităților care „și-au oprit mersul prin lume”: George Bălăiță, Augustin Buzura, Gheorghe Stroe, Gheorghe Istrate.

          Magda Ursache reînvie secvențe nostalgice de viață din liceul buzoian sau din Iașul tinereții în textul De la scara lui Hasdeu din Buzău la Iașul „străduțelor subtile”. În aceeași categorie a rememorării anilor trecuți se înscriu și însemnările din „Registrul Liviu Ioan Stoiciu”, extrase din „Caietul de corespondențe, 1984”.

          Istoricul literar Mircea Popa atestă O colaborare necunoscută a lui George Bacovia, care a scăpat cercetătorilor operei poetului, la un „ziar democrat independent”, „Izbânda”, apărut după Primul Război Mondial la Sărindar. Rubricile „Mișcarea literară” și „Teatre” ale acestei publicații au adunat nume remarcabile: Ion Pillat, Tudor Arghezi, George Topîrceanu, Horia Furtună, Emil Dorian, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Ion Barbu etc. Iar din 1922, ziarul a atras atenția cititorilor prin redactarea suplimentului literar „Izbânda ilustrată”, unde George Bacovia a colaborat cu poezii, poeme în proză și narațiuni.

          Centenarul întregirii” este aniversat prin ample și riguroase articole: 2 Decembrie 1918 – Autonomia Basarabiei, primul pas spre Marea Unire (Ioan
Scurtu), Să nu uităm Odiseea Transilvaniei! Și isto
ricul Tratat de pace din 1920 de la Trianon! (Ion Șt. Baicu).

          Pledând pentru nevoia unei instanțe de apreciere a actului de cultură, a acțiunii unui spirit critic lucid, caracterizat de discernământ și pornit din exterior, Florin Mihăilescu teoretizează Încă o dată despre necesitatea criticii.

          Ploaia de trei sute de zile (Gabriel Chifu, Editura Cartea Românească, 2017), roman mult comentat în presa literară și premiat recent la Iași cu titlul „Cartea anului 2017”, este subiectul exegezei realizate de Andrei Moldvan, Apocalipsa după Gabriel Chifu. Cititorul va desluși în acest roman „expresia literară a unei accentuate probleme de moralitate, prin prezentarea unei lumi care se leapădă de valorile sale, lume pentru care doar purificarea prin nimicire mai poate fi o soluție” – după cum arată autorul articolului.

          De „Cronica limbii” se ocupă Gheorghe Moldoveanu, care dezbate despre Ortografie și politică.

          Cristian Gabriel Moraru începe, în numărul de față, „radiografia unei capodopere”: Decriptarea unei nuvele inițiatice: Secretul doctorului Honigberger, de Mircea Eliade (I), în această primă parte a cercetării ocupându-se de geneza nuvelei. Așadar, contextul descris este cel al perioadei indiene a autorului, un Eliade „indianist în formare”, marcat de experiența yoghină. Domnul Moraru arată că Eliade a împletit ingenios realitatea cu ficțiunea, pornind de la aspecte din viața reală a lui Honigberger și de la inițierea în practicile yoga, nuvela fiind doar „o za dintr-un veritabil lanț de cărți conscrate filosofiei yoga”.

          Două interviuri cu personalități din domenii diferite completează sumarul acestui număr: Alecu Ivan Ghilia în dialog cu Rodica Lăzărescu și Gheorghe Zamfir în dialog cu Marin Voican-Ghioroiu.

          Marin Iancu aduce în atenția cititorilor un eveniment editorial: O carte monumentală. Ion Luca în actualitate. Este vorba despre volumul Ion Luca. Teatrul esențial, apărut în Colecția „Recuperări” a Editurii Lidiana (Suceava, 2017), cu un Cuvânt înainte semnat de Bartolomeu Valeriu Anania. Ediția este îngrijită de istoricul și criticul literar Nicolae Cârlan, cel care realizează și reperele biobibliografice, anexele documentare și bibliografia. Lucrarea impresionează prin numărul de pagini (1392), precum și prin „informațiile și diversitatea direcțiilor de abordare a operei dramatice a lui Ion Luca”, conturând „imaginea exactă a unui mare creator al dramaturgiei românești”.

          Îndreptându-și atenția asupra scrierilor publicistice ale lui Dumitru Radu Popescu, Theodor Codreanu semnează eseul De la „Galaxia Grama” la „Corul morilor de vânt”. Dacă primul volum datează din 1984, cel de-al doilea a apărut în 2015 și cuprinde publicistica eseistică a lui D. R. Popescu, apărută între 2003-2015 în revista focșăneană „Pro Saeculum” (ediția prilejuită de împlinirea a 80 de ani ai scriitorului fiind îngrijită de Rodica Lăzărescu). Autorul vorbește astfel despre particularitățile acestor texte și despre nevoia restituirii imaginii reale a publicisticii autorului, „organic legată de întreaga lui operă”.

          Reținem și eseul lui Gheorghe Lăzărescu, I. L. Caragiale și epoca sa, o interesantă frescă a societății românești și a capitalei din acea perioadă, cu sugestive extrase din presa vremii (unele purtând semnătura lui Caragiale) și cu fragmente din impresiile prințesei Maria la sosirea pe plaiurile românești.

          Ionel Popa scrie despre Spațiul literar în Ciclul „Hallipa” de Hortensia Papadat-Bengescu (I).

          Când vine vorba despre Concursuri și premii, și atitudinea lui Niculae Gheran este una reținută, întrucât, în opinia dumnealui, „subiectivismul plutește peste concurența oricărui concurs, în pofida oricărei bune-credințe”. Argumentarea pe larg merită citită în paginile 105-107 ale prezentului număr al revistei „Pro Saeculum”.

          Parcurgem cu plăcere paginile destinate unor scriitori aniversați: Mihail Diaconescu – 80 (despre care scriu acad. Gheorghe Păun, Theodor Codreanu, Theodor Damian, Horia Bădescu, Sultana Craia, Nicolae Mareș, A. I. Brumaru, Stelian Gomboș, Ion Buzași) și Irina Petraș (la adresa căreia și-au exprimat aprecierile acad. Ioan Aurel Pop, Horia Bădescu, Adrian Țion, Constantin Cubleșan).

La rubrica „Remember”, Constantin Cubleșan scrie In memoriam Augustin Buzura. Obsedanta nevoie de adevăr („Fețele tăcerii”).

Paginile de „Restituiri” cuprind texte inedite de George Bălăiță, Maria Banuș, Gheorghe Pituț ș.a.

Un spațiu consistent este destinat creațiilor literare, dintre care menționăm: versuri de Radu Cârneci, Șerban Codrin, Victoria Milescu, Nicolae Cabel, Petru Solonaru, Mihaela Aionesei, Mihai Merticaru, Luminița Zaharia; proză: Fereastra de sub nori, fragment de roman (Mărioara Stojanović), Pornind de la o poză (Niculae Gheran), Aripile demonului (Mircea Tomuș), Reîntoarcerea (Constantin Trandafir), Un personaj megaloman care fuge din roman (Nicolae Havriliuc) etc.

Recenzia de față nu reușește să cuprindă întreaga ofertă a acestui număr al revistei „Pro Saeculum”, așadar le rămâne cititorilor plăcerea de a-l parcurge pe îndelete.  

 

          • Premiul „Cartea anului” (2017) al ROMÂNIEI LITERARE a fost obținut de către Virgil Nemoianu, pentru volumele 7 și 8 din Opera Omnia (Editura Spandugino) – aflăm din nr. 51/decembrie al revistei bucureștene. Laureatul a fost ales dintre Mihai Zamfir, Ion Simuț, Mircea Anghelescu, Andrei Cornea, Alex. Ștefănescu, Virgil Nemoianu, Eugen Suciu, Alexandru Niculescu și Andrei Ionescu. La festivitatea de decernare (23 noiembrie), fiecare nominalizat a beneficiat de o laudatio rostită de către un membru al juriului.

          În acest număr, Mircea Mihăieș scrie un articol dur (Artistul sonor. Komartin și tava) la adresa lui Claudiu Komartin.

          Nicolae Scurtu este prezent, cum ne-a obișnuit, cu ale sale inedite și valoroase „restituiri”. De data aceasta, în Titu Maiorescu – strategiile profesorului, scoate la lumină patru epistole primite de Maiorescu de la foști discipoli (D. N. Burileanu, Ion Andrieșescu, Nicolae Bănescu, George Aslan), care-i solicită sfaturi sau intervenții – documente care atestă „vocația dascălului autentic”, ce manifestă o reală înțelegere pentru elevi și studenți și care găsea mereu „adecvate soluții în rezolvarea unor cerințe întemeiate”.

          Caracterul social-militant al poeziei transilvane, prin reflectarea aspirației spre unitate națională (temă fundamentală), reiese din articolul destinat aniversării Centenarului Marii Uniri, scris de Ion Buzași – Poeți ardeleni – profeți ai unității naționale.

          Între cronică și eseu situează Daniel Cristea-Enache stilul lui Dan Cristea, luând în discuție volumul acestuia Cronicile de la Snagov (Editura Cartea Românească, 2017). Lucrarea cuprinde texte publicate pe durata a patru ani (2014-2017) în „Luceafărul de dimineață”. „Se remarcă în cartea lui Dan Cristea, pe lângă eleganța frazei și finețea analitică, situarea exactă a fiecărui autor într-o ierarhie literară constituită în timp” – punctează autorul articolului, recunoscând competența unui critic și eseist „cum nu avem mulți”.

          Sorin Lavric, în cronica Mintea versipelică, face dovada valorii lucrării încununate cu titlul de „Cartea anului” (Virgil Nemoianu, Înțelepciunea calmă. Dialoguri în cyberspace cu Robert Lazu. România noastră, conversații berlineze. Varia. Dialoguri și interviuri. Opere VIII, Editura Spandugino, București, 2017, 678 pagini). „În limba latină, făptura care e în stare să-și lepede pielea spre a scoate la iveală un alt chip poartă numele de ființă «versipelică». A fi versipelic e însăși condiția metamorfozei: dintr-un spirit blând, chinuit de grija protocolară de a nu jigni, apare un demon aruncând săgeata polemicii. Acesta e Nemoianu, intelectualul versipelic prin excelență” – explică Sorin Lavric alegerea titlului și interpretarea inedită a cărții.

          În cadrul rubricii „Eminescu, poem cu poem”, Alex. Ștefănescu analizează Povestea magului călător în stele (preliminarii).

           Ca avanpremieră editorială citim un fragment (Desprinderea) din romanul Agonia lui Constantin (în curs de apariție la Editura Junimea) – autor Nicolae Stan. Versuri semnează Liliana Ursu.

Raluca HĂȘMĂȘAN

 

 

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.