top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Blog arrow Varia arrow Revista revistelor, nr. 2(177), februarie 2018
Revista revistelor, nr. 2(177), februarie 2018 Print
Feb 27, 2018 at 11:00 PM

REVISTA  REVISTELOR

 

• ORIZONT (nr. 1/ianuarie 2018, Timișoara)

Cornel Ungureanu semnează documentarul Jurnalul unui vulcanolog despre comunismul real, în care este vorba despre întinsa cercetare (cca 2000 de pagini) a lui Dan Culcer, Cenzura în comunismul real. Apelând la documente de arhivă și la depozițiile martorilor, autorul prezintă activitatea cenzurii, diferite cazuri de scriitori și opere cenzurate, într-un valoros demers de dezgropare a ceea ce a fost pus sub semnul interzicerii.

Interviul cu Gelu Ionescu („România între stradă și bibliotecă), oferit de Cristian Pătrășconiu, se constituie într-o frumoasă și înțeleaptă lecție dată de distinsul om de cultură la vârsta de optzeci de ani. Dialogul este prilejuit de apariția volumului Cartea lui Prospero. Eseuri despre douăsprezece piese de William Shakespeare (Humanitas, 2017), dar atinge și alte aspecte: lectura/scrisul, raportul cu istoria, lecțiile exilului, strânsa legătură cu cultura și arta românească ș.a.

„Ancheta” acestui număr (realizată tot de Cristian Pătrășconiu) caută răspunsuri la întrebarea „Vor reuși social-media și societatea informațională să ucidă literatura?”. În pofida grijilor îndreptățite, concluziile relevă o perspectivă optimistă: „Riscul care planează asupra literaturii nu este de a dispărea, ci de a fi mai greu identificabilă printre multele rețele, bloguri, motoare de căutare (...) Pe de altă parte, social-media este și un puternic motor de promovare – tot aici, fără legături cu kitsch-ul, există și literatura de calitate, site-urile culturale care o difuzează, lansările și cronicile avizate ale unor volume. Și tot aici, trebuie menționat că timpul de receptare este un factor considerabil care aduce un mare avantaj în binomul literatură-public” (Simona Preda, scriitoare); „Literatura nu va dispărea, ea ținând de ființa noastră în tot ce are ea mai profund și mai specific” (Doina Jela, scriitoare); „Sunt convins că, în contextul tuturor schimbărilor lumii, literatura va rămâne vie. Social-media și societatea informațională nu au cum să ucidă literatura. Dimpotrivă, îi oferă oportunități noi” (Eugen Stancu, istoric).

Cronica literară semnată de Alexandru Budac (Libertatea de a scorni) are ca obiect de analiză volumul lui Radu Paraschivescu, Cartea râsului și a cercetării, un eseu amuzant rezultat din „certitudinea că știrea falsă nu trebuie considerată niciodată inofensivă”.

Dana Chetrinescu (în De senectute...) prezintă volumul lui Gelu Ionescu (Cartea lui Prospero...) – o lectură destinată celor „cufundați mai adânc în
Shakespeare
”, în care autorul observă cu sporit interes o categorie aparte de personaje: bătrânii.

Alexandru Oravițan (în Umbra istoriei) recomandă un roman istoric bine scris: Hanul lui Manuc, de Simona Antonescu (Polirom, Iași, 2017).

În memoria artistului plastic băimărean Mihai Olos, un nume de referință în arta contemporană, citim recenzia semnată de Grațiela Benga (Olos, Olospolis) la volumul Anei Olos, apărut în 2015: Mihai Olos. La povești în casa de paie, Fragmente de jurnal. „Concepută (ambițios) nu ca omagiu sterp, ci mai degrabă ca o evocare tandră, tenace reconstrucție și confruntare promptă, La povești în casa de paie se întinde ea însăși spiralat, răsucindu-se spre portrete, istorii și fantasme când nărăvașe, când răbdătoare  subliniază autoarea articolului.

Alexandru Ruja (în Jurnal maiorescian II) scrie despre volumele II (Jurnal 1883-1889) și III (Jurnal 1890-1897) ale lucrării Titu Maiorescu.
Opere
, editate de Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Muzeul Național al Literaturii Române (București, 2017).

Rubrica „Ecou” aduce în atenția cititorilor romanul lui Slobodan Despot, Le Miel (Paris, Gallimard, 2014) / Mierea (traducere din franceză de Florica Ciodaru-Courriol, București, Tracus Arte, 2017) în prezentarea lui Daniel Ilea (Apicultorul și granițele).

Mădălin Bunoiu ne îndrumă avizat spre Ce-ar fi trebuit să citim în 2017 în domeniul științelor, formulând o concluzie pertinentă: „Iată, așadar, cum prin câteva studii și prin lectura unor cărți reușim să parcurgem un traseu intelectual care ne permite să privim cu teamă sau nu înspre manipularea genetică, înspre rolul și locul roboților în societate, înspre temele generate de încălzirea globală sau de viitorul economiei modiale. Poate că astfel vom reuși să eliminăm din vocabularul public «părerea mea este...» adică momentele, multe, când ascultăm exasperați astrologi vorbind de astronomie și astrofizică, vraci despre sănătate și medicină și politicieni despre orice”. Aflăm, totodată, că în România anului 2017 cea mai vândută carte a fost Sapiens: scurtă istorie a omenirii, de Yuvai Noah Harari.

De citit pagina de poeme inedite semnate de Gabriel Chifu (din volumul Elegia timpului, în curs de apariție)!

Recentele Convorbiri cu Nicolae Manolescu, realizate de Daniel Cristea-Enache (Editura Cartea Românească, 2017), „compun cel mai amplu portret al marelui critic”, fiind totodată „o sinteză a temelor criticii literare și literaturii din ultimii cincizeci, șaizeci de ani din unghiul privilegiat al cuiva ce a ocupat și ocupă o poziție centrală în sistemul literar românesc” – este de părere Vasile Popovici în cronica Turnul de observație.

În Jurnal din anii crizei Robert Șerban face scurte însemnări despre fapte, constatări sau dialoguri amuzante din viața de zi cu zi, peste care ar fi păcat să se așeze praful uitării.

Robert Șerban este și autorul interviului realizat cu Florin Chirculescu (Eminescu, un tip îngrozitor de deștept).

Acestea și alte câteva articole de interes alcătuiesc oferta numărului pe ianuarie al „Orizontului” timișorean. (Raluca HĂȘMĂȘAN)

 

Revista de cultură urbană ORAȘUL

Numărul 42-43 (2017) al revistei clujene „Orașul”*, apărut în condiții grafice deosebite, sub egida Fundației Culturale „Carpatica”,  este dedicat Centenarului Marii Uniri. Cuprinde 198 de pagini format A4, de o mare diversitate tematică, așa cum o arată cele 49 de rubrici. După editorialul directorului revistei și apelul Biroului Prezidiului Academiei Pentru respectarea Centenarului Marii Uniri și a memoriei istorice a românilor, citim două contribuții substanțiale ale istoricului academician Ioan-Aurel Pop: Precizări privind „Războiul informațional” contemporan și Dezinformarea și centenarul Marii Uniri. Urmează propunerile fundației „Carpatica” pentru amplasarea în Cluj-Napoca a unor monumente dedicate aniversării. Între articolele ce comentează evenimentele istorice, cel comemorând 100 de ani de la Primul Răboi Mondial, Români în prima linie, e semnat de Teodor Mateescu. Horea Bădescu își continuă  Exercițiile de memorie – Anul 1918 (VII-VIII), iar Vasile Lechințan scrie despre avocatul și omul politic dr. Amos Frâncu, unul dintre principalii autori ai Marii Uniri. Cornel Sigmirean subliniază importanța Societății Transilvania (fondată la București în 1867), în articolul intitulat Solidarități naționale la sfârșitul secolului al XIX-lea. Între cei pomeniți la rubrica „In Memoriam” sunt scriitorul și academicianul Augustin Buzura (Titu Popescu) și istoricul Avram Andea (Mircea Popa). La „Evocări”, George Albuț îi aduce un omagiu personal lui Augustin Buzura, iar Ovidiu Pecican, cu ocazia centenarului Hașdeu, descoperă „întâlniri ideatice” între Goldiș și Hașdeu. La „Istoria trăită”, dr. Alexandru Ghișa oferă informații inedite despre România și Ungaria în ultimii ani ai Războiului Rece. La „Conferințe” găsim alocuțiunea prof. univ. dr. Radu Ioan Munteanu, rector al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, România încotro, subliniind carențele, nevoile și perspectivele învățământului românesc. Nu lipsesc contribuțiile originale de poezie și proză, reportaje, comentarii despre expoziții, spectacole, evenimente muzicale, portrete de arhitecți, comentarii despre limbă etc. Eseul erudit al lui Constantin Zărnescu este despre Traian, părintele cuceritor, și despre aurul dacilor. La „Raftul cu cărți”, profesorul Mircea Popa comentează cărțile lui Bogdan A. Ghibu și ale Ioanei Heidel, iar Constantin Zărnescu își deapănă amintirile despre sculptorul maramureșan Mihai Olos visând la Orașul Universal. Ne atrage atenția transcrierea dialogului prezentat de TV Maramureș (2015) între acum dispărutul Octavian Butuza și Ion Vitoc despre Tabăra internațională pentru copii „Vălenii Șomcutei”, organizată de Fundația „Carpatica” cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș, a cărei ediție din 2017 este comentată de Mihaela Bocu. Ne bucură îndeosebi aprecierile lui Cezar Enescu („Revista revistelor”) referitoare la „Nord Literar”: „Instituție postrevoluționară, (...) este publicația unor scriitori profesioniști și, alături de «Poesis» și «Acolada», ea dă seama de înaltul grad al culturii scrise, astăzi, în contemporaneitate”. (Ana OLOS)

         

*Revista a fost fondată, în 1996, de arhitect Ionel Vitoc (director general), între membrii de onoare fiind academicienii Ioan-Aurel Pop, Marius Porumb și Dumitru Protase, precum și profesorii universitari Radu Munteanu și Dafin Mureșanu. Seniori editori: Marcel Mureșanu, Mircea Popa și Constantin Zărnescu. Acest număr a apărut cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca, al Uniunii Universităților Clujene. Responsabili de număr și sponsori: Adrian Țion și Ionel Vitoc.

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.