top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Blog arrow Varia arrow Laudatio Academician Alexandru Surdu (Petru Dunca), nr.3(178), martie 2018
Laudatio Academician Alexandru Surdu (Petru Dunca), nr.3(178), martie 2018 Print
Apr 01, 2018 at 10:00 PM

 

Petru DUNCA

 

LAUDATIO

Academician Alexandru Surdu,

vicepreședintele Academiei Române,

cu ocazia decernării Titlului de Cetățean

de Onoare al Județului Maramureș

 

Academicianul Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, este o personalitate marcantă a spiritualității românești și europene. În domeniul filosofiei continuă linia de gândire a lui Lucian Blaga, Ion Petrovici, Constantin Noica. Este autorul, coordonatorul și traducătorul a peste 66 de volume din domeniul filosofiei, al antropologiei culturale, al științelor umaniste. La acestea se adaugă publicarea a peste 650 de studii în cele mai reprezentative reviste de specialitate din țară și din străinătate. Despre această impresionantă operă filosofică a domnului academician Alexandru Surdu au fost realizate peste 450 de studii publicate în numeroase tratate de sinteză, în prestigioase reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, de cunoscute personalităţi ale vieţii academice şi culturale. Domnului vicepreşedinte i s-a acordat titlul de doctor honoris causa al Universităţii de Nord din Baia Mare în anul 2008, precum și a numeroase universități din țară. A susţinut constant înfiinţarea Şcolii Doctorale în domeniul filosofiei şi dezvoltarea acesteia în cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, care în acest an împlinește unsprezece ani de existență. A publicat mai multe studii despre Maramureș, sintetizate în două lucrări reprezentative: A sufletului românesc cinstire și La porțile împărăției. Este cetățean de onoare al localităților Giulești și Săliștea de Sus, din județul Maramureș. În anul 2017 i-a fost acordat titlul de Ambasador al Maramureșului. A fost o prezență activă la numeroase manifestări culturale și științifice organizate în Maramureș: Baia Mare, Sighetu Marmației, Ieud, Săliștea de Sus, Dragomirești, Giulești, Rohia.

Foarte numeroase sunt ideile, oamenii, spațiile românești care definesc gândirea și opera Excelenței Sale, Academicianul Alexandru Surdu, faptele conferindu-i o importanță covârșitoare.

            El vine, prin gândirea și sufletul său, în spiritul marilor filosofi interbelici. Este un spirit unic, singular, exemplar în esența spiritualității românești, alături de Lucian Blaga, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade etc.

          Un spațiu fundamental, Brașovul; și o operă fundamentală în domeniul filosofiei românești și europene. Alexandru Surdu a fost elev al liceului „Andrei Șaguna” din Brașov, modelul lui Andrei Șaguna devenind emblematic pentru marele gânditor român.

          Între anii 1958-1963 a fost student al Facultății de Filosofie, Universitatea București. Din 1964 a fost cercetător al Centrului de Logică al Academiei Române, a colaborat cu mari personalități ale filosofiei românești scăpate din temnițele comuniste: Aram Frenkian, Anton Dumitru, Constantin Noica. Să nu uităm  colaborările cu Grigore Moisil, Dan Bădărău, Nicolae Bagdasar, Constantin Floru.

          Este foarte strânsă prietenia cu marele filosof Constantin Noica, împlinind un deziderat al acestuia pentru tinerii care urmau calea filosofiei autentice: aprofundarea limbii grecești și a limbii germane, Alexandru Surdu publicând studii asupra logicii aristotelice și asupra filosofiei clasice germane, publicând totodată traduceri din opera lui I. Kant, L. Wittgenstein și Karl Popper.

          Alexandru Surdu a realizat prima expunere intuitivă (nonformalizată) a logicii intuiționiste introducând distincții între asertarea și atestarea constantelor propoziționale intuiționiste, a elucidat problema negației intuiționiste, a semnificației operațiilor logice și a cuantificării, care se dovedesc toate diferite de cele uzuale în logica simbolică neintuiționistă, dar operate în domeniul matematicii, în cadrul formalismului neintuiționist, cu referință și la contribuțiile matematicienilor români. 

          Pe lângă o expunere complexă a conceptelor, a ideilor din opera lui Aristotel, Descartes și Kant, se realizează o exegeză epistemică privind ontologia, gnoseologia, metodologia, epistemologia și antropologia.

          Parcursul biografiei profesionale este impresionant. De la Academie la Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice al Ministerului Învățământului la Muzeul Literaturii Române, la „Revista de Filosofie”, la Facultatea de Filosofie a Universității București, la Facultatea de Psihologie a Universității „Titu Maiorescu”, membru titular al Academiei Române și președinte al Secției de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie a Academiei Române, iar din 1997 director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

În anul 2004, Domnia sa a fost distins cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de cavaler, ca o recunoaștere a meritelor cu totul excepționale.

Din 2014 este vicepreședinte al Academiei Române.

          În calitate de profesor a contribuit după 1989 la pregătirea a numeroase generații de studenți. Distinsul academician, îmbinând activitatea de predare cu o extraordinară muncă de cercetare, cu participarea activă la viața științifică și publicistică la cel mai înalt nivel național și internațional, face parte, în calitate de președinte, din comisiile Ministerului Educației și Cercetării privind evaluarea tezelor de doctorat și a cadrelor didactice universitare, a școlilor doctorale pentru domeniile filosofie, teologie, psihologie, pedagogie, iar ca specialist de marcă, din comisiile de doctorat la marile universități din țară.

          Acest destin unic și special într-un sistem totalitar comunist, un regim represiv, poartă marca  destinului marilor personalități ale spiritualității românești și europene din sistemele totalitare (Lucian Blaga, Constantin Noica, Edmund Husserl, Alexandre Soljenitsyne etc).

          Destinul academicianului Alexandru Surdu și-ar găsi o reflectare deplină într-o lucrare de mare anvergură, ce reflectă destinul unui intelectual de marcă într-un sistem totalitar: Cel mai iubit dintre pământeni, a marelui prozator român Marin Preda. Se pare însă că în cazul domnului academician, privind biografia sa, realul a fost mai bogat decât ficțiunea.

Monumentala sa operă cuprinde o diversitate de domenii: al filosofiei, al logicii și al diverselor specificități ale științelor și ale artelor.

Pentada îmi amintește de cei cinci mari gânditori ai lumii: Moise, Pitagora, Platon, Hermes Trismegistos și Paracelsus. Whitehead afirma că întreaga istorie a filosofiei este o notă de subsol a unei pagini din opera lui Platon. „Mi se spune Hermes Trismegistos fiindcă dețin trei părți din înțelepciunea acestei lumi.” Trăsătura originală a pitagoricienilor este suveranitatea Numărului. În Cartea Înțeleptului Solomon se spune: „Toate le-ai rânduit cu măsură, cu număr și cu cumpănă”. La scară mistică, pentada a coordonat Reacția. La misticii matematicieni, Pentada este un număr circular, care se înmulțește cu sine și se regăsește pe sine. Filosofia pentadei este un sistem filosofic care analizează problemele metafizicii sistemelor categoriale.

          Deschiderea sa enciclopedică i-a permis domnului academician Alexandru Surdu să considere că istoria filosofiei s-a manifestat pe o direcţie disciplinară cuprinzând ontologia, logica şi metodologia, gnoseologia şi epistemologia şi pe o direcţie categorial-sistematică aplicând acesteia paradigma pentadică de gândire şi ordonând operele filosofice în funcţie de cinci ,,categorii”: Subsistenţa, Existenţa, Fiinţa, Realitatea, Existenţa Reală.

           Domnul academician Alexandru Surdu dezvoltă o dialectică pentadică relevându-i tipologia şi diversitatea. Sistemul filosofic pentadic, construit de către distinsul gânditor Alexandru Surdu, este unic în filosofia românească și europeană. Acest sistem se constituie ca o viziune integratoare şi deschisă în acelaşi timp ca o ,,pentadă de aur a dreptei filosofări”.

Prima parte din sistem, Filosofia pentadei I. Problema transcendenței, analizează transcendența din mai multe perspective esențiale. Transcendența, transcendentalitatea, existența. Filosofia pentadei II. Teoria subsistenței. Subsistența a fost și trebuie să rămână începutul Filosofiei, cu toate că primatul Subsistenței a fost înlocuit adesea cu Transcendența. Se aduc clarificări absolut originale privind categoriile autologice: Unul, Totul, Absolutul, Infinitul și Existența.

          Extrem de originale sunt cercetările domnului academician Alexandru Surdu privind logica religiei, fenomenologia religiei şi antropologia religiei. Prin aceste contribuţii se deschid noi perspective în cunoaşterea profundă a religiosului.

          Activitatea ştiinţifică şi profesională a domnului academician Alexandru Surdu are o dimensiune exemplară, de o incontestabilă originalitate, în acord cu ceea ce înseamnă mesajul major al filosofiei: efort şi responsabilitate.

          Datele fundamentale ale acestei experienţe singulare duc la îmbogăţirea şi fundamentarea filosofiei românești şi europene, fără excese păgubitoare şi cu credinţa în tot ceea ce este durabil.

          Generații şi generaţii de iubitori ai filosofiei vor beneficia de aceste extraordinare contribuţii.

          Logosul, spunea bătrânul Heraclit, se autoîntreţine, adică el se sporeşte pe sine, prin sine. Dar aceasta numai cu condiţia că ascultând vocea Logosului şi înţelegând Logosul s-au găsit întotdeauna bărbaţi eminenţi, dispuşi să intre în slujba acestuia, să îşi identifice viaţa cu viaţa lui, până la sacrificiu. Acestei categorii de bărbaţi de excepţie, aflaţi în slujba logosului, Truditorii care îl sporesc cu truda lor, îi aparţine şi academicianul Alexandru Surdu.

          Domnul academician Alexandru Surdu afirma că „un filosof este un fiu al timpului şi al spaţiului în care trăieşte”. Această identitate este pe deplin asumată de către domnul vicepreședinte al Academiei Române,  de la martirajul vieţii la împlinirea de excepţie în marele sanctuar al filosofiei şi al culturii. Privită prin cheia pentadei, personalitatea domnului academician cuprinde: Înțelepciune, Demnitate, Libertate de gândire, Libertate de creație, Atașament față de prieteni.

          Această personalitate de marcă a spiritualității românești este demnă de a fi înscrisă în Cartea de Aur a Națiunii Române.

          Răsplata ce se cuvine unor asemenea oameni eminenţi, pentru faptele lor de excepţie, este întotdeauna prea mică în raport cu însemnătatea majoră a acesteia. Se cuvine de asemenea să le arătăm şi expresia recunoştinţei noastre ca maramureşeni.

 

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.