top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Blog arrow Varia arrow Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr. 3(178), martie 2018
Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr. 3(178), martie 2018 Print
Apr 02, 2018 at 11:00 PM

REVISTA  REVISTELOR

 

          • Plăcerea de a parcurge revista POESIS se datorează, în primul rând, eleganței și realizării grafice de care puține reviste de cultură se pot bucura. Iar într-un astfel de „ambalaj”, conținutul nu poate fi decât de poezie și artă bine alese. Specificul publicației sătmărene fiind binecunoscut, primul număr din acest an (1/ianuarie, februarie, martie) promovează „poemul contemporan” în pagini care poartă semnăturile poeților: Liviu Ioan Stoiciu, Rodica Marian, Ioan
Nistor, Nicolae Silade, George Nina Elian, Denisa Crăciun, Alensis de Nobilis, Vasile Dan. Selecții din versurile lui Slavomir Gvozdenovici și ale lui Lucian Alexiu alcătuiesc scurta „antologie” a prezentului număr.

          George Vulturescu scrie despre poezia Ioanei Diaconescu, relevând parcursul liric al acesteia de la primul volum (Furăm trandafiri, 1967) până la cel din 2017, Țesuturi, conturând un profil poetic original, adesea neconvențional.

          În cronica literară intitulată Un merituos povestitor sătmărean, Alexandru Zotta prezintă un autor încă prea puțin cunoscut, Radu Sergiu Ruba, cu o biografie captivantă, reflectată în volumul cu titlu simbolic O vară ce nu mai apune (apărut în 2014 la Editura Humanitas, tradus în engleză și publicat în acest an la o prestigioasă editură din New York).

          Recent apărut (2017, Editura TipoMoldova, Iași, Colecția Academica), volumul Scriitori, cărți, muze. Ipostaze ale discursului amoros în literatura română al lui Gheorghe Glodeanu se bucură de o bună receptare critică, Constantin Cubleșan demonstrând necesitatea și aspectele inovatoare ale amplului studiu (în cronica Din marile iubiri ale literaturii române). Este vorba despre o vastă sinteză asupra „literaturii de frontieră” (jurnale intime, memorialistică, corespondența scriitorilor) „pe tema marilor pasiuni erotice, productive în plan literar”. Părerea exegetului este că, prin acest demers, Gheorghe Glodeanu demonstrează necesitatea abordării sub toate aspectele a biografiei scriitorilor, întrucât în aceasta se pot afla repere în măsură să ilumineze din interior demonstrația operei ca atare”. În plus, autorul studiului realizează meticuloase comentarii critice asupra unor astfel de scrieri din literatura română (apărute în volume aparte), reușind o panoramă a raporturilor sentimentale, erotice dintre partenerii unor cupluri devenite, în timp, celebre.

          George Vulturescu poartă un interesant dialog despre balcanologie cu Mircea Muthu. Un alt interviu realizat de Vladimir Mitev ne dezvăluie curiozități despre cunoscutul traducător bulgar de literatură română Ognean Stamboliev. Prima carte tradusă a fost o culegere de poezii de genialul Nichita Stănescu, despre care spune că, dacă ar fi scris în una dintre limbile de mare circulație, ar fi primit Premiul Nobel pentru literatură. Despre literatura română susține că se află „la un nivel mondial”, iar în ce-l privește pe el ca traducător afirmă: „Întâlnirile cele mai fericite din viața mea au fost cu poeți români, pe care i-am tradus”.

          Câteva pagini îl au ca invitat pe Aurel Pantea, câștigătorul Premiului Național „Mihai Eminescu”, 2017. Citim, astfel, poeme reproduse din volumul
Nimicitorul și avizate referințe critice semnate de D. Păcuraru (De la „Poemele luminii” la „Negru pe negru”), Al. Cistelecan (Ultimul taliban) și George Vulturescu (Un Faust: „Nimicitorul” lui Aurel Pantea).

          Inedită este pagina ce reproduce o fotografie din colecția lui Adam Puslojić, înfățișându-l pe acesta la mormântul lui Nichita Stănescu, deplângând „moartea lui Enkidu” – „Fratele Nichita”. În traducerea Dușiței Ristin, parcurgem fragmente din jurnalul traducătorului Adam Puslojić.

          Despre o nouă carte care reia povestea tragicului triunghi erotic alcătuit din Natalia Negru, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel scrie Gheorghe Glodeanu într-un amplu eseu. Este vorba despre volumul Durerile poeziei. Amintiri, Tecucel, ianuarie 1934 (ediție prefațată de Ionel Necula, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2016), autoare fiind Natalia Negru, protagonista întâmplărilor. Exegetul semnalează câteva minusuri ale lucrării, criticând prefața „neglijentă”, cu multe ipoteze „insuficient probate”, urmând să facă reflecții avizate asupra confesiunilor Nataliei Negru.

          Rubrica „Poesis internațional” propune cititorilor versuri de Inês Lourenço (traduse de Costel Drejoi), Jász Attila (traduse de Kocsis Francisko), Christos Koukis (în traducerea Claudiei Vulturescu), proză de Mesut Șenol (în românește de Maria Petrescu). 

 

          ROMÂNIA LITERARĂ (nr. 10-11/martie 2018)

          Dedicațiile (așternute pe cărțile primite/oferite) pot deveni adesea un izvor prețios pentru biografi și istorici. De acest fapt ne convinge Ion Buzași, analizând volumul lui Ion Brad, Printre mii de dedicații (Editura Muzeul Literaturii Române, 2017). Valoarea lucrării trebuie considerată din perspectiva faptului că prin astfel de „însemnări” se pot obține caracterizări memorabile sau detalii biografice ale unor personalități. În plus, adnotările făcute de Ion Brad îl aduc în ipostaza de martor și observator al vieții literare, „cartea dedicațiilor” dovedind pasiunea lui de colecționar, de arhivar literar, precum și priceperea valorificării acestor texte ca documente de istorie literară – arată
Ion Buzași.

          De Centenar, un pașoptist: Mihail Kogălniceanu îi captează atenția lui Răzvan Voncu, care prezintă la „Cronica edițiilor” volumele Opere. I-II. Scrieri literare. Scrieri culturale, Opere. III. Scrieri istorice (Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă/Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2017), o ediție cuprinzătoare, care acoperă ansamblul operei scrise a istoricului, scriitorului și omului politic Mihail Kogălniceanu. Cronicarul subliniază importanța alcătuirii acestei ediții și din perspectiva faptului că „fără 1848, fără generația lui Heliade-Rădulescu, Kogălniceanu, Negruzzi și Alecsandri, nu ar fi existat nici ceea ce aniversăm anul acesta, adică 1918. (...) Reeditarea amplă, științifică, a operelor unuia dintre principalii ideologi ai epocii pașoptiste are menirea de a reaminti această legătură strânsă între Revoluția de la 1848 (...) și Marea Unire”. În opera lui Kogălniceanu se regăsesc aspecte esențiale pentru a înțelege legătura dintre 1848 și 1918 – arată Răzvan Voncu. 

          La „Cartea de proză”, Adrian G. Romilă ne propune volumul lui Dan Alexe, Pantere parfumate (Polirom, Iași, 2017), „povestea eroi-comică a unui documentarist român (stabilit demult la Bruxelles), specializat pe  zona dintre Asia și Europa (la fel ca autorul însuși), care vrea să filmeze locurile prin care a trecut odinioară Alexandre Dumas în periplul său prin Rusia secolului XIX”. La „Cartea de poezie”, volumul propus de Marius Conkan este 4,5 litri de sânge, miliardar (Bistrița, Casa de Editură Max Blecher, 2017), cu care Dan Dediu își face debutul în lirica contemporană, ca reprezentant al unei noi direcții estetice.

          Cronica literară semnată de Nicolae Manolescu este despre (Ne)știința editării, în care criticul analizează atent volumul Din laboratorul lui Mihai Eminescu. Sonetul (Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2018), realizat de Florica Gh. Ceapoiu și Florian Chelu Madeva. Demersul autorilor este considerat unul oarecum eșuat din cauza faptului că inadvertențele, comentariile neștiințifice sabotează bunele intenții care ar fi putut duce la o lucrare utilă și de neocolit pentru cercetători.

          Daniel Cristea-Enache face relectura celui de-al doilea volum de poezie al lui Mircea Cărtărescu, Poeme de amor (1983), reeditat la Editura Cartea Românească, colecția „Poeți laureați ai Premiului Național de Poezie «Mihai Eminescu»” (București, 2017), relevând două trăsături izbitoare: „bogata paletă intertextuală” și „autoreferențialitatea versurilor

          Sorin Lavric prezintă trei volume ce reproduc texte ale tânărului Cioran, recuperate de Constantin Zaharia (Despre Franța; Razne; Îndreptar pătimaș II – Editura Humanitas, 2011, 2012), intitulându-și metaforic cronica Amoniac în trei epitete, pentru a exprima efectul de șoc pe care aceste scrieri îl au prin tonul de revoltă, prin aerul sufocant, de „zbucium de orgie lăuntrică”. 

          Într-un dialog cu Gellu Dorian, scriitorul basarabean Arcadie Suceveanu aduce lămuriri despre ce înseamnă literatura dintre Prut și Nistru scrisă timp de un secol, despre formarea sa intelectuală și despre debut, despre mesajul operei sale, despre recunoașterea și receptarea scriitorilor basarabeni în spațiul românesc ș.a.

          Alex Ștefănescu analizează alte două poeme eminesciene (În fereastra despre mare și Dormi), în cadrul rubricii „Eminescu, poem cu poem”.

          Într-un amplu eseu, Singurătatea fertilă, Liana Cozea analizează Jurnalul lui Gheorghe Grigurcu (volumul I – 2014, volumul II – 2017), evidențiind solitudinea devenită „modus vivendi” și generatoare de inspirație creatoare.

          Versuri semnează Flavia Adam și Laura Dan. La rubrica „Meridiane”, citim versuri de Titos Patrikios (traduse de Sorina Munteanu),

          Revista oferă și un supliment „Centenar Marea Unire”.

Raluca HĂȘMĂȘAN

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.