top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Blog arrow Varia arrow Centenarul Unirii: Și noi am fost în Basarabia (Gh. Pârja_, nr.4(179),aprilie 2018
Centenarul Unirii: Și noi am fost în Basarabia (Gh. Pârja_, nr.4(179),aprilie 2018 Print
Mai 01, 2018 at 11:00 PM

 

Gheorghe PÂRJA

ȘI NOI AM FOST ÎN BASARABIA

 

            Ce poate însemna un secol în viața unui neam? Când te lupți pentru libertate și pentru identitate, este mai scump decât aurul. Dacă ne gândim, cum este firesc, la români și la România, veacul care a trecut a fost proba majoră a ființei noastre. Suntem în anul în care rotunjim suta de ani de când cele trei provincii românești au venit acasă. Este un semn unic pe scara destinului nostru. Mai ales că minunea românească a durat doar două decenii. Deci lupta continuă. Orice neam își cinstește momentele cruciale din viața lui. Ne-am prins și noi în hora sărbătorii. Nu se prea învârte. Ba mai mult, se amână, se tolerează și uneori se ia de la capăt. M-aș fi bucurat să fie bine. Centrul să aibă o viziune limpede, viguroasă, demnă. N-a fost să fie așa. A trecut un sfert din Anul Centenar. Nimic de remarcat în ordinea duratei. Ba ni s-a livrat o aventură a numărării vremii: Anul Centenar are trei ani. Așa că în teritoriu se provoacă evenimente sobre. Așa a fost și călătoria aniversară a unui grup de specialiști de la Bilbioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare la Chișinău. Aveau în cufăr și cartea semnată de mine, Ochii Basarabiei, editată de prestigioasa instituție. Dr. Teodor Ardelean, cel care a ctitorit biblioteci dincolo de Prut, a provocat un duplex profesional la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” (director Mariana Harjevschi) cu tema „Biblioteci creative – proiecte și servicii inovative”. Evenimentul a avut loc la Biblioteca „Maramureș”, instituție fondată de maramureșenii de la „Petre Dulfu”. Am putea spune că sărbătoarea din acest an a fost pregătită cu ani în urmă. Asta înseamnă viziune și curaj. Și răspunderea cuvenită pentru timpul istoric al poporului tău. Și cartea mea, într-un fel, a fost pornită cu un sfert de secol în urmă. Așa că Maramureșul s-a prezentat la judecata unui veac de la Unirea Basarabiei cu Regatul României cu aceste reverențe: o bibliotecă și o carte. Replica românilor basarabeni a fost una de frăție și de recunoștință. Toți știam că „românii s-au angajat numai în unire cu Basarabia și niciodată în răpirea ei”. Menționez câteva momente convingătoare întâmplate la Chișinău, care au stat sub semnul triadei limbă, cultură, religie.

 

Teodor Ardelean, Gheorghe Pârja, Vasile Șoimaru,

Mariana Hîrjevski, Mihai Tașcă

***

            26 martie 2018. La Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, universitarul, scriitorul, cunoscătorul românilor din jurul României, dr. Vasile Șoimarul, a girat în Sala Coloanelor a Bibliotecii lansarea a opt volume din colecția „100 de cărți despre Basarabia la 100 de ani de la Unire”. Amintesc doar: Basarabia – pământ românesc, două volume, de dr. Mihai Tașcă; Basarabia de Ștefan Ciobanu și Istorie și Adevăr de Eugen Statnic, basarabeanul acum trăitor la München, care sprijină cu bani publicarea unor cărți în Basarabia. Despre volumul lansat la Chișinău îmi spune: „Nădăjduiesc că prin această carte ajut pe oamenii patriei mele vechi dintre Nistru și Prut până la Mare, care au trăit 50 de ani ai secolului trecut izolați de adevăr, într-un imperiu ce nu poate fi preaslăvit, să afle câte ceva din istoria ultimilor 100 de ani, nu așa cum învingătorii au stabilit, ci așa cum a fost, adică adevărul”. Alături de aceste cărți de referință a fost așezat și volumul meu Ochii Basarabiei (apărut sub egida Bibliotecii „Petre Dulfu” din Baia Mare). Străluciți oameni de cultură – acad. Nicolae Dabija, dr. Teodor Ardelean, dr. Vasile Șoimaru, Ana Bantoș, Vlad Pohilă –, patrioți ai despărțitului ținut de Țară au evocat în fața unui public elevat – elevi, studenți, oameni de cultură – actul măreț întâmplat în urmă cu un veac. Mi-am dat seama că sentimentul Unirii a pierdut din înflăcărarea patetică, dar a câștigat în maturitate și profunzime. Despre cartea mea, dusă la Chișinău, Nicolae Dabija a spus: „Pentru Gheorghe Pârja, Basarabia e o lacrimă curată pe fața lui Dumnezeu. Pentru noi autorul sintagmei de mai sus e fratele Gheorghe din Maramureș”. Pentru Teodor Ardelean este „poate singura carte care urmărește cu consecvență evenimentele din Basarabia de-a lungul unui sfert de veac”. Basarabeanul din München, domnul Eugen Statnic, apreciază: „Intelectuali de vază din Vest nu știu unde este Basarabia. Se știu prea puține despre noi. Cartea maramureșeanului, în acest sens, este nimerită”.

 

Arcadie Suceveanu, Ion Pop, Gheorghe Pârja

***

            Maramureșenii prezenți la Chișinău au fost invitați la Uniunea Scriitorilor din Moldova. Președintele Uniunii, poetul Arcadie Suceveanu, face un portret istoricului Ion Țurcanu, care a adus la întâlnire trei cărți despre Unirea Basarabiei și Sfatul Țării. În discursul său, domnul Țurcanu s-a dovedit un lucid analist al situației actuale din Republică. Regretă că la Centenar nu s-a făcut un Muzeu al Unirii, un monument al Unirii. A evocat cu durere eșecul Unirii lui Mircea Druc. Propune un Institut al Basarabiei sub egida Academiei Moldovei și a Academiei Române, care să aibă ca obiectiv Reunirea. Deși ne invită să privim cu mare seriozitate și cu pragmatism politic întoarcerea Basarabiei acasă. Invocă tendințele autonome din Europa. „Cineva, ca un paianjen, a aruncat plasa peste noi”, a spus istoricul. Despre Ochii Basarabiei au vorbit Arcadie Suceveanu, Teodor Ardelean, Nicolae Dabija, Ana Bantoș. „Este o carte despre destinul Basarabiei în ultimul sfert de secol, un adevărat document de suflet al unui jurnalist”. Mi-au fost alături scriitori prețuiți de mine prin vreme: Leo Butnaru, președintele Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, Claudia Partole, Leo Bordeianu, Alexandru Bantoș, Emilian Galaicu-Păun.

 

Alexandru Bantoș, Teodor Ardelean, Arcadie Suceveanu,

Ana Bantoș, Gheorghe Pârja

***

            Surpriza plăcută a fost prezența la această întâlnire a academicianului Ion Pop, cunoscutul critic literar de la Cluj-Napoca. După prezentarea cărții mele, am asistat la un regal de poezie, un duplex Ion Pop – Emilian Galaicu-Păun. Am apreciat recitalul ca un adevărat eveniment liric la Uniunea Scriitorilor din Moldova. La despărțire, poetul Ion Pop mi-a spus: „Mă simt foarte bine la Chișinău. Am participat la o splendidă Adunare Solemnă a celor două Academii – a Moldovei și a României. S-au regăsit spirite mărețe de pe cele două maluri ale Prutului”. El mi-a spus că se bucură de cartea mea, eu i-am răspuns că am fost onorat de prezența Domniei Sale. O fericită coincidență tocmai în ziua de 27 martie, când se împlinea veacul de la Declarația de Unire.

 

***

            Grupul de specialiști ai Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” a fost invitat la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”. Ultima dată am fost aici cu  Grigore Vieru și cu Gheorghe Mihai Bârlea. Aici doi distinși intelectuali, Ana și Alexandru Bantoș, poartă flamura limbii române prin vremi neprielnice. Instituția a avut parte de incendieri și profanări. Dar celebra revistă „Limba Română” continuă să apară. Am primit în dar recentul număr dedicat Centenarului Unirii. Am reținut notația care spune multe: „Ediția specială apare cu sprijinul financiar al lui Mihai Bantoș (Chicago), al Doinei și al lui Mircea Băncilă (Geneva)”. Casa Limbii Române caută soluții. Face cursuri de limbă română pentru alogeni, reprezentanți ai unor misiuni diplomatice, tineri care doresc să urmeze filologia. „De aici ies români”, ne-a spus domnul Bantoș.

 

***

            Și noi am fost în Basarabia. În drumul spre Chișinău mi-a fost dat să văd sate și orașe întremate. Am mai văzut și sate fără biserici. Sunt proiecte încurajatoare prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Un bun cunoscător al realităților basarabene, profesorul Dan Dungaciu, constata că pe 27 martie la Chișinău nu s-a întâmplat nimic. Avea dreptate. În dimineața zilei astrale, când se împlinea un veac de la ceasul astral când Sfatul Țării a decretat Unirea Basarabiei cu Regatul României, la Chișinău nu s-a întâmplat nimic. Având șansa să fiu acolo, lângă statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, depun mărturie că scriitorul Valeriu Matei cu doi istorici au vorbit unui grup de studenți de la Academia de Poliție. Am trăit emoția câtorva gânduri spuse și de mine. Cam atât. Recunosc și eu, este foarte puțin. Am auzit și expresia: unii lideri basarabeni gândesc pragmatic, iar noi trebuie să gândim frățește. Le-am spus acolo că România este mai veche decât Centenarul. Dar sărbătorile fac parte din ființa istoriei. Da, și noi am fost în Basarabia! Din celebra expresie latinească referitoare la Arcadia, am decupat doar sensul unui regret că după un veac s-a dovedit prezentă o evocare, o dorință. Marea anvergură nu a avut loc. Un semn mai apăsat ar fi fost ca, în 27 martie, Parlamentul de la Chișinău să se fi numit Sfatul Țării. Și alte gesturi care ar putea anunța o schimbare în bine. Totuși, stăm sub semnul lui Eminescu: „Vreme trece, vreme vine / Toate-s vechi și nouă toate / Ce e rău și ce e bine / Tu te-ntreabă și socoate”.

 

 

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.