top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Blog arrow Varia arrow Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr. 4(179), aprilie 2018
Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr. 4(179), aprilie 2018 Print
Mai 01, 2018 at 11:00 PM


REVISTA  REVISTELOR

 

            • Revista NEUMA, intrată de curând în rândul publicațiilor literare românești (primul număr a apărut la sfârșitul anului trecut), a impresionat pozitiv, atingând standarde înalte sub toate aspectele: grafică/design, conținut, calitate și varietate tematică, nume sonore în colectivul de redacție și printre colaboratori. Apare la Cluj-Napoca, fiind editată de Editura Neuma; director este Andrea H. Hedeș, redactor-șef – Andrei Moldova, redactori – Alexandru Jurcan, Eugen Cojocaru, Flavia Adam, Florica Bud, Niculina Oprea, Nicoleta Milea, Radu-Ilarion Munteanu, corespondenți în străinătate – Roxana Dima (Italia), Dragoș Cosmin Popa (Spania), prezentare grafică – Gelu Iordache.

            Numărul 3-4 (5-6)/martie-aprilie 2018 se deschide cu editorialul Măcar scriitor, în care Andrea H. Hedeș reflectează pe marginea procesului anevoios și admirabil al nașterii unei cărți, accentuând câteva aspecte: respectul ce se cuvine a fi arătat față de actul de creație și față de carte, misiunea scriitorului, talentul, munca, rezultatele lor, nașterea marilor opere și „rodul trudei unor mari talente”. În același registru se înscrie și articolul lui Horia Gârbea, Broaște și prinți, în care autorul dezbate tot despre talent, despre succes/eșec în literatură, despre receptarea critică a scriitorilor și a creațiilor acestora.

            Numărul de față îi are ca invitați speciali pe Gabriel Chifu – prezent cu poemul Ieșirea din găoace (un imn al dezamăgirii) din volumul în curs de apariție Elegia Timpului; pe Gheorghe Grigurcu – cu meditații, note, însemnări pe tema O durere care începe să viseze și pe Cassian Maria Spiridon – cu versuri inedite.

            În cuprinsul revistei, un spațiu semnificativ este destinat creației literare. Poezie: Florea Burtan, Mihaela Oancea, Clara Mărgineanu, Clara Târcă, Maria Pilchin, Domnița Neaga, Ioan Cioba, Petru Ioan Crețu; li se alătură (tot cu versuri) reprezentanți ai diasporei – Cezar C. Viziniuck (Spania) și Diana Manole (Canada). Proză : Răzvan Nicula (The quest), Alexandru Păduraru (Pirații lui Lescoux – fragment), Paul Sârbu (Sticluța cu lavandă). În completare, rubrica „Meridiane” propune versuri ale unor poeți turci (în traducerea Niculinei Oprea), iar în traducerea Tudorei Șandru-Mehedinți citim proză hispanică (Nu!) de Antonio Di Benedetto.

            Să ne mai (re)amintim de... Cornel Regman este un articol evocator, în care Dumitru Hurubă își exprimă convingerea că domnul Regman a fost „unul dintre cei mai importanți comentatori și critici literari de după cel de-al Doilea Război Mondial”, relevând stilul inconfundabil și ineditul exprimării acestuia. O voce unică în peisajul teoriei și criticii literare de la noi”, Cornel Regman a fost un analist dur, adesea incomod, de o corectitudine admirabilă, cu un stil inimitabil, glumeț, zeflemist, sarcastic – arată Dumitru Hurubă. Autorul articolului urmărește și biografia criticului, precum și valorificarea editorială a muncii acestuia, amintind bogata operă („un întreg indestructibil în care este comentată/condensată o mare parte a literaturii postbelice”).

            În eseul Elisaveta Titircă, Anna Karenina & comp., Gelu Negrea vine cu o perspectivă inedită de receptare a personajului Veta din O noapte furtunoasă. Combate imaginea, conturată de-a lungul unui veac și mai bine de critică literară, de mahalagioaică incultă și de femeie de moravuri ușoare a acesteia, reușind o autentică reevaluare a personajului Veta, care se dovedește spectaculoasă în viziunea autorului. Eseul cuprins în revista „Neuma” este un fragment dintr-un volum în pregătire, ce se anunță interesant, Doamnele domnului Caragiale.

            Numeroase cronici și recenzii întregesc sumarul numărului. Ca eveniment editorial este prezentat romanul Măcelăria Kennedy (Polirom, 2017), într-o amplă exegeză semnată de Andrei Moldovan (Radu Țuculescu și berzele sale călătoare).

            Romanul Copiii războiului (Polirom, 2016) de Varujan Vosganian este „dezbătut” în comentarii paralele semnate de Horia Gârbea (Fluviul și cataractele) și de Andrea H. Hedeș (Al cincilea anotimp). În prima cronică, autorul arată că este vorba de un roman „cu multe momente de autenticitate, de organicitate, imitând viața până la a înșela ochiul cel mai vigilent”, evidențiind complexitatea și „bizareria” personajelor. În cel de-al doilea text, Andrea H. Hedeș caută răspunsul la întrebarea „Cine sunt copiii romanului?”, ajungând la concluzia tulburătoare că „sunt copiii al căror tată e războiul și a căror mamă e foamea. Sunt pilonii care provoacă și susțin construcția romanului”, mesajul transmis fiind acela de a nu uita nicicând să fim oameni.

            Același Horia Gârbea semnează recenzia Rafinament liric și grafic, observând „efluvii de lirism sub masca unei ironii subtile, a paradoxului căutat” în versurile lui Nicolae Oprișan cuprinse în volumul Paradoxuri de ocazie.

            Cânturile lui Horia Bădescu din Decameronice arată, în mod cert, o cale a (re)descoperirii spațiului inimii, în muzica și limba truverului, în înțelegerea poeziei ca act magic” – subliniază Ioan Holban în cronica Craii de umbră și de vânt, susținând că volumul Decameronice este „o bijuterie lirică”.

            Un alt volum de versuri (Terapia cu îngeri – Ovidiu Genaru, Junimea, 2016) este prezentat de Flavia Adam. Este vorba de o antologie ce se conturează ca „o poveste a vindecării și a înălțării prin poezie”.

            Despre Poezia ca rană arsă pe masa de scris (a poetului/preotului Dorin Ploscaru) scrie Ioan Holban, relevând mesajul creștin care se desprinde din volumul Cincizeci de ierni pe Muntele Fuji (Editura Doxologia, 2017).

            Cronică de roman semnează Vasile Vidican (Țara fără trecut), analizând Cimitirul eroilor (Libris Editoria, Brașov, 2017) al lui Adrian Lesenciuc, care prezintă „o Românie voalată (...) care-și neagă propria istorie”, o suită de parabole care formează „imaginea unei lumi ce-și devine sieși cimitir în încercarea de a omite trecutul” – arată exegetul.

            Cartea de proză propusă de Ana Dobre în comentariul său, Noir de București (2017), este o antologie alcătuită de Bogdan Hrib, prima de acest gen de la noi, care reunește optsprezece prozatori și prozele acestora (SF&F, thriller, policier etc.), „fiecare cu stilul său, cu poveștile sale, cu modul său de a înțelege epic genul”. Rezultatul este un ansamblu interesant, care „își va găsi desigur publicul, după cum și-a găsit locul în tabloul literaturii române contemporane”, conchide autoarea.

            La aceeași categorie, „Cartea de proză”, se înscrie și cronica Monicăi Grosu (Logodnica îndepărtată), în care este prezentat recentul roman al Doinei Ruști (Logodnica, Polirom, 2017), „în care autoarea transcrie experiența amoroasă trăită de regizorul norvegian, de origine britanică, David Kisella, cu o tânără jurnalistă din Republica Moldova”, povestea fiind direcționată nu doar spre cei doi parteneri, ci și spre lumile pe care ei le reprezintă și între care există diferențe frapante – se explică în articol.

            Sonia Elvireanu scrie despre o antologie bi-lingvă franco-română, D’argile et de souffle/Despre lut și suflare (Editura Ars Longa, Iași, 2016), a poetei canadiene Hélène Dorion, traducerea în română aparținând Flaviei Cosma.

            Ancheta acestui număr îi provoacă pe scriitori să-și imagineze ce carte, care încă nu s-a scris, ar dori să citească, în ce gen sau specie s-ar încadra, cum ar arăta, de cine ar vrea să fie scrisă. Fie aflați în imposibilitatea de a oferi un răspuns concret, fie elaborând scenarii interesante, au luat parte la anchetă următorii scriitori: Irina Petraș, Liviu Ioan Stoiciu, Olimpiu Nușfelean, Șerban Tomșa, Alexandru Jurcan, Adrian Lesenciuc, Andrei Moldovan, Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Radu-Ilariona Munteanu, Simona-Grazia Dima, Florica Bud, Radu Țuculescu, Răzvan Voncu ș.a.

            Captivante sunt și Amintirile din România ale poetului vietnamez de expresie română Pham Viet Dao.

            Acestea și alte articole alcătuiesc bogatul număr al revistei „Neuma”, ce merită cu siguranță atenția cititorilor. 

 

            ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN este o revistă interculturală independentă, fondată la Vaslui și Iași, în mai 2008, editată de Editura Pim (Iași), fiind condusă de Daniel Dragomirescu. Directori onorifici sunt Mihai Cantuniari și Gheorghe Glodeanu, redactori – Roxana Doncu, Monica Manolachi, Noëlle Arnoult. Specificul revistei este dat de faptul că textele sunt în variantă bilingvă, fiecare articol fiind redat atât în limba română, cât și într-o altă limbă străină, astfel încât lista colaboratorilor din întreaga lume (Regatul Unit, Statele Unite, Spania, Olanda, Italia, Germania, Croația, Uruguay, Brazilia, Chile ș.a.) este foarte bogată.

            În numărul 1 (63)/ianuarie-februarie 2018, Daniel Dragomirescu scrie editorialul Cărți bune, cărți proaste, în care face o analiză a producției literare, distingând patru categorii de cărți și, implicit, de autori (cărți bune, care se vând foarte bine; cărți bune, care nu se vând; cărți proaste, care se vând bine; cărți proaste, care nu se vând deloc). Autorul ilustrează fiecare categorie cu exemple din istoria mai veche sau mai recentă a literaturii române și universale. Editorialul are varianta în limba engleză (Good Books, Bad Books), în traducerea Roxanei Doncu.

            Despre Cum se scrie poezie?/How do I write poetry face mărturisiri personale Daniel Ioniță, poet și traducător român, stabilit în Noua Zeelandă, care momentan trăiește în Sydney (Australia), în timp ce își finalizează doctoratul specializat în traducerea de poezie din limba română în limba engleză.

            Revista cuprinde rubrici precum „Orizontul prozei”, „Orizonturi poetice”, „Acolade”, „Debut la Orizont literar”, „Interviuri interculturale”, „Note interculturale”, fiecare autor beneficiind de un profil edificator. 

 

Raluca HĂȘMĂȘAN

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.