top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Blog arrow Varia arrow Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr. 6 (181), iunie 2018
Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr. 6 (181), iunie 2018 Print
Iul 25, 2018 at 11:00 PM


REVISTA REVISTELOR

 

          • Invitat de seamă în nr. 5/mai al revistei ORIZONT (Timișoara), Mircea Cărtărescu răspunde întrebărilor lui Cristian Pătrășconiu despre Secrete știute, secrete neștiute. Dialogul se poartă în jurul volumelor de Jurnal. „Mi-e greu să înțeleg de ce nu scrie toată lumea jurnal. E mai bun decât toate pastilele din lume, căci nu liniștește doar psihicul, ci și sufletul” – recomandă omul și scriitorul Cărtărescu. De asemenea, sunt atinse aspecte precum: vulnerabilitatea diaristului („am grijă ca teribilele mele secrete să nu pătrundă aici”), actul creator, actuala „epocă literară mediocră, fără orientări și ambiții, cu cărți fericite să trăiască un trimestru și-apoi să dispară pentru totdeauna”. Cristina Chevereșan vine în completare cu o cronică (Forever Young) la jurnalul Un om care scrie, ce adună însemnările cotidiene și nu numai din perioada 2011-2017, „texte doar aparent mărunte, dar, de fapt, atent elaborate și racordate la liniile de forță ale ansamblului operei cărtăresciene, de ficțiune sau nonficțiune deopotrivă”. Exegeta vede jurnalul ca pe o posibilitate de a accede „în laboratorul de creație din spatele volumelor pe care publicul le cunoaște și care au marcat cei șapte ani puși sub lupă, cu precădere monumentalul Solenoid”.

          Cornel Ungureanu scrie un articol aniversar Vasile Dan, 70. Ancheta realizată de Cristian Pătrășconiu le solicită scriitorilor (Ana Barton, Gabriela Gheorghișor, Melania Cincea, Simona Constantinovici, Alina Gherasim, Maria Hulber, Dan Negrescu, Alina Pavelescu, Florin Toma) să-și imagineze Cum arată cititorul ideal al textelor dumneavoastră.

          Vasile Popovici prezintă două cărți apărute la Editura Muzeul Literaturii Române: O insulă de clujeni-neclujeni la Cluj. Corespondență Mircea Zaciu – Marian Papahagi (2012) și La Echinox în atelier. Corespondență Marian Papahagi – Ion Pop 1969-1981 (2015), îngrijite de Lucia Papahagi, soția eminentului profesor și critic.

          Alexandru Oravițan analizează cel de-al doilea roman al Martei Petreu, Supa de la miezul nopții (2017, Polirom), în care autoarea își construiește subiectul pe tema vieții de familie în societatea românească ancorată în tradiție, oferind o perspectivă realistă și tragică în același timp asupra acesteia.

          Despre Iubirea ca mântuire scrie Alexandru Ruja, parcurgând volumul Radu Stanca. Scrisori către Doti (Editura Muzeul Literaturii Române, 2016).      

 

          CETATEA RODNEI este o revistă socio-culturală și de aspirație creștină (editată de Primăria comunei Rodna, redactor-șef: Gherasim Solovestru Domide), ce impresionează prin ținuta și prezentarea tipografică remarcabile. Subiectele acoperă domenii variate: istorie și civilizație, istoria limbii, cultură, folclor și tradiții, creație literară, critică literară, gramatică ș.a. Selectăm din numărul 30/mai 2018 câteva titluri orientative: Folclor regăsit (prof. Liviu Păiuș), Conferința națională „Text și discurs religios” la Rodna (prof. dr. Nicolae Felecan), Scrisori din Primul Război Mondial (prof. Liviu Păiuș), Cuvânt de prețuire pentru Ion Pop Reteganul (prof. univ. dr. Ion Buzași), Iarăși Sibiu e „fruncea” (Cornel Cotuțiu), O greșeală de exprimare des întâlnită (prof. Rodica Bălăi), Poeții Cetății Rodnei etc.  

          Avem surpriza să citim o cronică literară semnată de prof. Emil Bălăi (O radiografie aparte a lumii romanelor rebreniene) la volumul De la Ion al Glanetașului la Apostol Bologa. Doi eroi, două destine (Săluc Horvat, Editura Școala Ardeleană, 2017). Autorul articolului recunoaște aportul semnificativ al cunoscutului literat băimărean în domeniul cercetării operelor eminesciene și rebreniene și arată că și această nouă lucrare reprezintă o valoroasă sursă de documentare pentru elevi, studenți, cercetători prin complexitatea conținutului, prin diversitatea și calitatea informațiilor și a observațiilor asupra operelor rebreniene, analizate cu discernământ. 

 

          CONVORBIRI LITERARE (nr. 5/mai 2018, Iași, director: Cassian Maria Spiridon) oferă cititorilor un interviu (realizat de Angela Martin în aprilie a.c.) cu Ioan-Aurel Pop, noul președinte al Academiei Române: „Noi, românii, existăm și asta nu este puțin lucru! Este însă nevoie să existăm cu demnitate”.  Distinsul profesor vorbește despre noua misiune, despre actul conducerii, care „este înțeles greșit de către cei mai mulți”. În opinia dumnealui, „conducerea nu semnifică vreun avantaj personal, ci, dimpotrivă, privarea de unele drepturi în favoarea asumării mai multor obligații”. Totodată, face mărturisiri despre slăbiciuni/satisfacții personale. Aduce o serie de lămuriri cu referire la menirea Academiei, la receptarea ei în spațiul public, la implicarea ei în comunitate: „Academia nu este în societate un instrument al nimănui, ci este cea mai înaltă instanță științifică și culturală din România”. Alte opinii vizează educația și învățământul românesc. În privința manifestărilor dedicate Centenarului, Ioan-Aurel Pop formulează o concluzie clară și onestă: „Unirea noastră trebuie să fie în sufletele românilor mereu, de la venirea fiecăruia pe lume, de la primii ani de viață, de la părinți și bunici, de la școală. Dacă nu este, orice efort ajunge zadarnic. Dacă ne copleșesc ignoranța, prostia și banul, dacă ne afundăm în superficialitate, dacă ne lipsim de credință și de valori morale, nu putem să mai fim nici români decât cu numele”.   

          Despre Eliade, Cioran, Ionesco – Acești români care au făcut Franța – scrie Basarab Nicolescu, textul redat fiind prefața volumului Roumains de Paris / Români din Paris (Louis Monier și Basarab Nicolescu, Paris, 2017, traducere din limba franceză de Simona Modreanu).  

          Titu Maiorescu și E. Lovinescu. Pagini despre voința politică și voința critică (II) este un articol semnat de Mircea A. Diaconu, marcând  Anul Lovinescu. Ioan Holban analizează romanul Permafrost (Editura Polirom, 2018) al lui Eugen Uricariu, care încheie ciclul epic început în 2006 cu Supunerea. Rubrica „Maiorescu integral în premieră” oferă cititorilor pagini inedite din Jurnalul lui Titu Maiorescu (ediție critică coordonată de Bogdan Mihai Dascălu; text stabilit, traducere, note, glosar și indici: Ana-Maria Dascălu și Bogdan-Mihai Dascălu). În articolul Iași, capitala Marii Uniri, Traian D. Lazăr arată „modul în care a fost guvernată țara în perioada în care Iașiul a fost capitală a țării, cum s-a acționat de aici pentru desăvârșirea unității statale a românilor”. Versuri semnează: Sterian Vicol, Florentin Palaghia, Mircea M. Pop, Ion Țurcanu. Proză: Arthur Suciu (Întâlnire cu tata), Zvetlana Preoteasa (Sunt 365 de zile de când te iubesc).  

          Alte titluri din sumarul acestui număr: Victor Munteanu, poetul furtunilor ancestrale (Cristian Livescu), Ploi și intensificări ale vântului (cronică la romanul Ploaia de trei sute de zile al lui Gabriel Chifu, semnată de Vasile Spiridon), „Scrisul a fost mereu natura mea cea mai elevată...” – Gabriela Melinescu în Jurnal suedez (I) (Emanuela Ilie), Anatomia fenomenelor culturale în „Eseurile” lui Ion Papuc (Ioana Lionte), Irina Petraș și literatura la ora istorică (Constantin Coroiu), Eduard Gruber – Ion Creangă („convorbiri retrospective” restituite de Liviu Papuc),  Noica, romancierul lui Hegel (Ovidiu Pecican) ș.a.     

 

          ROMÂNIA LITERARĂ (nr. 26/iunie 2018) prilejuiește întâlnirea cititorilor cu prozatorul academician Nicolae Breban, prin intermediul unui interviu realizat de Cristian Livescu. Proaspăt premiat la Piatra Neamț (Premiul național pentru proză de ficțiune „Ion Creangă”, Opera omnia), prozatorul își exprimă emoțiile pentru recunoașterea valoroaselor și incontestabilelor contribuții la literatura română. Chestionat în legătură cu trecutul său, cu amintirile „timpurii, din junețe”, Nicolae Breban ne asigură că „totul este deja scris, adică încapsulat în miile de pagini epice, în care am jucat singur, ca un Molière beat și binișor nebun, comedia fals tragică, dar realmente dramatică, adică istoria clădită pe cei doi stâlpi ai dramei umane – întâmplare și neînțelegere – a ceea ce numim «viața mea». Ceea ce țin minte (...) este amintirea singurului meu talent – cel de lector înfrigurat”. Alte mărturisiri sunt despre laboratorul de creație, despre etapele și stilul prozei, despre profesiunea de prozator, despre implicarea ca membru al Academiei în anumite probleme ale învățământului.

          La „Cronica edițiilor”, Răzvan Voncu aduce în atenție o lucrare ce se încadrează în programul aniversării Centenarului Marii Uniri, Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire (Mircea Popa, Casa Cărții de Știință, 2018). Autorul a întreprins o admirabilă muncă de investigare a arhivelor și colecțiilor publicațiilor de epocă, cu scopul de a zugrăvi Clujul ca adevărată „Cetate a literelor” cu pondere importantă în cadrul literaturii române. În opinia cronicarului, volumul este incitant, „întrucât vizează o etapă-cheie din viața unor scriitori importanți și, totodată, din devenirea uneia dintre capitalele literaturii române”. 

          La Editura Cartea Românească a apărut recent un alt volum de versuri al lui Vasile Dan, Focul rece și alte poesii, care se menține în stilul liricii meditativ-reflexive, după cum apreciază Daniel Cristea-Enache în cronica Scris alb. „Vasile Dan se numără printre poeții cu care mergi la sigur, într-o selecție de autori reprezentativi” – susține exegetul.  

          Bliz-amintirile de studio (recenzie realizată de Marius Miheț la volumul lui Ioan Groșan Lumea ca literatură. Alte amintiri – Iași, Editura Polirom, 2017) „lasă la vedere talentul unui boem îndrăgostit de viață mai mult decât de literatură”.   

          Rubrica „Eminescu, poem cu poem (postumele)” (Alex. Ștefănescu) continuă cu analiza textului Sarmis.

          Versuri: Aurel Pantea, Nicolae Sârbu, Ioan Mărginean, Arnold Spescha (traducere de Magdalena Popescu-Marin).

Raluca HĂȘMĂȘAN

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.