top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Domenii arrow Eseu arrow Documente din Maramureș privind Marea Unire a Românilor (Gh. Pârja), nr.7-8(182-183),iul.-aug. 2018
Documente din Maramureș privind Marea Unire a Românilor (Gh. Pârja), nr.7-8(182-183),iul.-aug. 2018 Print
Iul 29, 2018 at 11:00 PM

 

Gheorghe PÂRJA

DOCUMENTE DIN MARAMUREȘ

PRIVIND MAREA UNIRE A ROMÂNILOR

         

Am avut marea șansă să fiu educat, stârnit în detalii istorice de cei care au fost învățați de intelectuali care au participat, fiecare în felul lui, la pregătirea și apoi la jurământul și strigarea de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918. De aceea, interesul pentru fapta istorică nu s-a stins până în ziua de astăzi. Maramureșul, firesc, a fost locul de învățătură istorică. Cu isprăvi unice: descălecarea și textele rotacizante. Acum, în Anul Centenar, se aud voci din fostul imperiu care spun că Marea Unire a Românilor a fost doar un noroc. Și norocul trebuie prețuit în viața unui om, dar al unui neam! Zeița Fortuna a fost adulată de români. Multe înțelesuri are acest cuvânt. De la fericirea dobândirii prin întâmplare și nemeritat se ajunge la o situație avantajată. A pune în această ecuație Marea Unire a Românilor este o răutate care nu are ce căuta, zic eu, în geopolitica europeană. Pentru a ne convinge că demnitatea națională s-a dobândit printr-o uriașă trudă, vă propun spre lectură o carte de referință, Marea Unire a Românilor. Oameni, locuri, documente din Maramureș (1918-1919), alcătuită de istoricul Gheorghe Todinca, director al Muzeului Maramureșului din Sighetu Marmației. Autorul nu se ocupă de simboluri și talismane (bune și ele la locul lor), ci de documente, emise de cancelarii, semnate și ștampilate, care dau crezare actului istoric. De altfel, autorul a fost explicit într-o împrejurare, referindu-se la Marele Eveniment: „Care este secretul Marii Uniri? Eu cred că măsura unității noastre și a faptului că noi astăzi suntem români este dată de faptul că străinii nu au putut să înțeleagă, nu știau că lângă ei este un popor profund, serios, cuminte, un popor care nu a asuprit pe nimeni niciodată, un popor democratic condus de învățători, preoți și notari care trăiau după legile lor nescrise”.

          Istoricul Gheorghe Todinca a fost luminat în alcătuirea acestei importante cărți de câteva idei regăsite în energia acelor bărbați cu o uluitoare viziune asupra vremii lor, de care ne bucurăm până în ziua de astăzi. Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a împlinit vrerea atâtor generații ale neamului românesc. Care, după „un martiriu, suferință și un război pustiitor, și-a văzut împlinit visul”. Autorul recunoaște că nu este ușor a prezenta complexitatea trăirilor de atunci, a desfășurării evenimentelor. Mai ales că la ceasul când autorul nostru și-a elaborat cartea constata că nu mai era în viață niciun participant al acelor timpuri. Așa că a făcut apel la documentele istorice, fotografice, la scrisori, jurnale și la amintirile ce s-au păstrat. Prețioase sunt textele și documentele care privesc Unirea Maramureșului cu Țara. Structura cărții este un evantai cuprinzător pentru a înțelege efortul și măreția evenimentului. Marea Unire nu a căzut din cer. Deoarece ideea de unitate națională are durată și argumente. E bine să ne aducem aminte de consemnarea cornicului Grigore Ureche, cea dintâi mărturisire românească de latinitate și de afirmare a aceleiași origini: „Românii câți se află în Țara Ungureană și la Ardeal și la Maramureș de la un loc sunt cu moldovenii și toți de la Râm se trag”. Școala Ardeleană va pune pe o treaptă superioară problemele cu privire la limbă, relevându-i originea latină. Ideile de libertate socială și națională ale Revoluției de la 1848 aveau să fie cunoscute în întreg Maramureșul. Personalități marcante ale românilor maramureșeni au încercat să îmbunătățească viața preoților și a învățătorilor și să-i atragă spre o implicare politică și culturală națională. Se desprinde figura acad. Ioan Mihaly de Apșa, autorul celebrelor „Diplome maramureșene”, care a fost far luminător în apărarea istoriei naționale. Cartea cuprinde documente din care se citează idei conectate la frământările vremii. Mai ales cele referitoare la atitudinea maramureșenilor față de Războiul din 1914. Scrisorile de pe front sunt un izvor de cunoaștere a stării de spirit a oamenilor despărțiți. Dorul de casă se transformă în grijă: „Cum te mai îndulcești cu lumia pă acasă?”. Se insistă pe atmosfera din Maramureș în preajma Marii Uniri.

Textul de convocare pentru Marea Adunare Națională a românilor pentru ziua de 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia este publicat în 20 noiembrie. La Adunare sunt chemați delegații aleși prin vot liber în cercurile electorale românești. Mai sunt invitați reprezentanți ai instituțiilor culturale, bisericești, ale structurilor sociale și profesionale, ale reuniunii femeilor române. Autorul decupează din izvoare istorice momentele unice care au avut loc în Maramureș. „Frați români maramureșeni, începe Apelul – au căzut lanțurile robiei de veacuri.” Cei care s-au constituit în Sfatul Național Român provizoriu al comitatului Maramureș, în frunte cu președintele dr. Vasile Chindriș, au prestat jurământ pe steagul național, ca să se arate vrednici de măreția vremurilor acelora. Cartea se referă la documentele importante ale Marii Uniri, mai ales la protocoalele de constituire a sfaturilor naționale sătești. Apoi este descrisă atmosfera după hotărârea istorică a Marii Adunări de la Alba Iulia, când guvernul ungar nu recunoaște autoritatea Consiliului Dirigent de la Sibiu. Istoricul Gheorghe Todinca aduce în actualitate documente inedite despre acțiunile armatei române, care a fost sprijinită de gărzile naționale sătești și de țăranii maramureșeni. Sunt reproduse texte din jurnalul de operațiuni. Este citat ziarul „Sfatul”, organul oficial al C.N.R. Central al Maramureșului, cu descrierea luptelor pentru cucerirea Sighetului (1919). Scrie autorul: „A treia luptă și cea decisivă cu adevărat crâncenă a avut loc lângă Cămara – Sighet, unde românii au avut ca pierderi 2 răniți și împușcat mortal eroul sergent Iosif Gabor-Mărtinaș. În lupta de la Cămara, ucrainenii au fost definitiv înfrânți, lăsând în mâinile românilor conduși de căpitanul C. Luca 240 de prizonieri, 12 ofițeri, 30 de morți și 50 de răniți și bogat material de război”. Este descrisă ofensiva maghiară. Armata română, urmărind adversarul, a ajuns până la Budapesta.

Un capitol aparte este dedicat extraselor din presa vremii, cu reproduceri de documente edite și inedite privind Unirea Maramureșului cu Țara Mamă. Luăm cunoștință de celebrele credenționale prin care se împuterniceau delegații „a lua parte cu vot decisiv la Marea Adunare Națională Română”. Cei care mai flutură teoria norocului în istorie vor fi dezamăgiți citind cartea istoricului Todinca, deoarece sunt reproduse documentele unei voințe populare. Precum și personalitățile maramureșene care au pregătit în teritoriu marele eveniment. Este dată și lista delegaților oficiali care au luat parte la Adunarea Poporului Român din 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, ca trimiși ai Maramureșului. Sunt patrioți luminați de pe cele două maluri ale Tisei. Aflăm date și acțiuni istorice de rezonanță despre Vasile Chindriș, Ioan Bilțiu Dăncuș, Ilie Lazăr, Gorilă Hotico-Herenta, Grigore Bota, Ioan Balea din Ieud. Autorul revine asupra prezenței armatei române în Maramureș, prezentând principalele incidente și acțiuni militare la care au luat parte unități ale armatei române în perioada ianuarie-aprilie 1919. La sfârșitul lunii aprilie, odată cu venirea noilor autorități române, se organizează serviciile publice ale județului Maramureș, făcându-se numiri pentru toate funcțiile administrative importante. Prefect: Vasile Chiroiu. Înainte de a pleca spre Alba Iulia, în satele Maramureșului au luat ființă Gărzile Naționale Române ca o necesitate a siguranței cetățenilor, a păstrării bunei înțelegeri și a respectului pentru binele comun. Gărzile au fost alese în adunările de constituire a sfaturilor naționale sătești, fiind apoi mărite după necesități și prin completarea cu noii veniți de pe front sau din prizonierat. Jurământul Gărzii Naționale Române  începea astfel: „Jurăm că vom păzi disciplina și ordinea bună, că vom împlini fără șovăire toate poruncile Consiliului Național Român. Nu răspundem numai poruncilor comandanților și ofițerilor noștri români”.

Ne este prezentat anul 1919 în scrisori și documente. Sunt mărturisiri despre atmosfera de pe front, dar și despre umbletul soldaților și ofițerilor maramureșeni prin așezările prin care i-a purtat războiul. Elocventă este scrisoarea lui Simion Bota către fratele său Grigore, în care îi relatează participarea la lupte la întoarcerea din prizonierat. Atmosfera acelor ani de demnitate și curaj a fost reconstituită de participanții cu rost major în pregătirea Marii Uniri în Maramureș prin cărți de memorii. Încă o dovadă că intelectualii din Maramureș au ținut să transmită generațiilor care au venit adevărul unui timp astral. Ilie Lazăr, personalitate energică și nesupusă a timpului său, ne-a lăsat mărturie o carte de amintiri, din care am extras atitudinea hotărâtă a celor care au împlinit Evenimentul. Scrie Ilie Lazăr: „Zile mari și înălțătoare erau acelea când ne prezentam în satele maramureșene ca români liberi. Majestuoasă a fost marea adunare a românilor liberi de la Sighet, unde s-a ales Sfatul Județean și președintele dr. Vasile Chindriș”. Ilie Lazăr a avut darul scrisului, fiind cu adevărat un cavaler al dreptății. Pentru care a plătit cu ani de pușcărie.

Amintirile juristului Grigore Bota și ale preotului Emil Fucec sunt extrem de prețioase pentru a ne forma o părere apropiată de adevăr despre Maramureșul unionist. Vremuri grele au fost! Pe lângă sărbătoare, trebuia pusă în evidență îndârjirea. Gheorghe Todinca vine și cu argumentul unor documente inedite sau mai puțin cunoscute. Extrem de importantă este adresa Consiliului Dirigent către Ion I. C. Brătianu, însoțită de un memoriu privind istoricul Maramureșului și dorințele populației din Maramureș privind fixarea granițelor pentru a fi prezentate Conferinței de Pace. Sunt anexate hărți cu acele „graniți fără de care populațiunea românească nu ar putea exista în România Mare, fiindcă acolo cad pășunile, fânețele, munții, pădurile și moșiile străbune”. Cartea ne îmbogățește cu documente din fondul Ioan Mihalyi de Apșa privind prezența armatei române în Maramureș (1919). Prețioase documente sunt scrisorile colonelului Teodor Ghiorghiu către familia Mihalyi.

Cum este o carte cu documente, nu lipsesc nici cele privind relația Armatei Române cu populatia altor naționalități din Maramureș. Consolidarea Marii Uniri s-a făcut și prin intermediul presei. Organ oficios al C.N.R.C. din Maramureș, ziarul „Sfatul” a fost o tribună de informare și îndemn. Acolo se publică celebrul reportaj „Drumul spre Alba Iulia”, scris de învățătorul Ioan Bilțiu-Dăncuș. Tot aici, Ioan Băilă publică poezia Imnul Unirei. Un articol prezintă manifestările românilor din dreapta Tisei pentru unirea cu Patria Mamă, România. Profesoara Irina Berinde expune modalitățile de ridicare a condiției femeilor în noul cadru al României Mari. Petru Pop scrie despre suferințele îndurate de românii combatanți în marea conflagrație modială. Ziarul mai găzduiește articole despre situația și viitorul învățământului în România Mare. Se ia atitudine prin vocea avocatului Titu Doroș față de protejarea pădurilor, mare bogăție a Maramureșului. Mai sunt relatări privind atrocitățile comise de bandele maghiare în Săpânța (1919). Multe articole sunt dedicate solemnității deschiderilor școlilor românești. „Sfatul”, după un veac, rămâne o pildă despre rostul presei în viața Maramureșului.

După cum ne mărturisea și autorul, lucrarea este împlinirea unor investigații active în arhive. Multe dintre documente se află la Muzeul Maramureșului din Sighetu Marmației. Socotesc lucrarea lui Gheorghe Todinca una extrem de binevenită, unică în felul ei, deoarece aduce argumente cu documente despre contribuția maramureșenilor la Marea Unire. Din care se vede că nu norocul a făcut Unirea, ci românii care au înțeles magistral mersul istoriei.

 

 

 

pag 1 iulie august 2018.jpg

Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.