top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Blog arrow Varia arrow Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr. 7-8(182-183), iulie-august 2018
Revista revistelor (Raluca Hășmășan), nr. 7-8(182-183), iulie-august 2018 Print
Iul 29, 2018 at 11:00 PM


REVISTA  REVISTELOR

 

• Numărul 1 (65)/2018 al revistei MIȘCAREA LITERARĂ (Bistrița) este cu și despre Irina Petraș, un inspirat cadou făcut scriitoarei, care a rotunjit o frumoasă vârstă la finele anului trecut. Darul este unul colectiv, întrucât, în aproximativ șaizeci de pagini, foarte mulți și renumiți colegi de breaslă/prieteni o prezintă pe Irina Petraș (și implicit opera acesteia) în toate ipostazele (critic literar, eseist, traducător, editor, pictor, președinte al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, inițiator de evenimente literare), recunoscându-i meritele și apreciindu-i stilul inconfundabil, spiritul rafinat, seriozitatea și generozitatea creatoare. Așadar, cronici și recenzii la volumele dumneaei semnează Mircea Popa (Omul din Cetatea Literelor), Constantina Raveca Buleu („Starea de veghe” ca exigență culturală), Vistian Goia (Irina Petraș - un portret în evantai!), Icu Crăciun (De veghe între cărți împreună cu Irina Petraș), Adrian Țion (Frumoasele nopți ale Irinei Petraș), Andrei Moldovan (Dialog în agora despre ființa lucidă), Andreea Zavicsa (Limbă și feminitate), Menuț Maximinian (Scriitori ai Transilvaniei, prin ochii Irinei Petraș), Olimpiu Nușfelean (Cu sufletul la gură) ș.a, urmate de o selecție de referințe critice (semnate de Răzvan Voncu, Mircea Mihăieș, Ion Simuț, Constantin Cubleșan, Gheorghe Grigurcu, Simona-Grazia Dima, Ovidiu Pecican, Ion Pop, Sonia Elvireanu, Ioan-Aurel Pop, Daniel Cristea-Enache, Gabriela Adameșteanu, Alex. Ștefănescu, Adrian Popescu ș.a.). Paginile de note biobibliografice sunt completate de un album foto. Interviul realizat de Olimpiu Nușfelean oferă posibilitatea cititorilor să guste din înțelepciunile doamnei Irina Petraș. Adăugând și ilustrația (picturi ale sărbătoritei și ale fiicei acesteia, Laura Poantă), realizatorii au reușit un număr de colecție, ce întregește bibliografia despre scriitoarea clujeană.

Prezentul număr continuă cu peste o sută de pagini de articole și creații literare de interes pentru cititori, din care vom încerca o selecție sugestivă. Mircea Popa scrie despre aportul lui George Coșbuc la „ridicarea învățământului nostru național” și despre eforturile acestuia de „culturalizare a satului”, analizând Un manual coșbucian din 1891. Andrei Moldovan observă întoarcerea spre poezie a lui Horia Gârbea, care a publicat mai multe volume de versuri în ultimii ani, cronicarul oprindu-se asupra celui apărut în 2017, la Editura Neuma, Celălalt țărm. Olimpiu Nușfelean se arată impresionat de lirismul autentic și de trăirile poetice profunde transpuse de Vasile Muste în recentele volume Satul de tăietură va muri (Editura Ethnologica, Baia Mare, 2017) și Eu nici în moarte n-am să pot muri (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018). Deslușind discursul liric, metaforele, enigmele și neliniștile poetului Nicolae Scheianu, Gavril Ciuban (în Neliniști transferate altor timpuri) recomandă volumul Pietre din potop (Editura Vinea, București, 2016).) Cartea Ai să dai seamă, doamnă (de Ioana Ileana Ștețco) conturează o poezie văzută ca formă de existență și de cunoaștere, în viziunea exegetei Carmen Dărăbuș. Iacob Naroș realizează un frumos profil prozatoarei băimărence Anca Goja și analizează cartea de proză Fabrica de fericire (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016) în cronica Și fericirea se cumpără, nu-i așa?. Antoaneta Turda prezintă volumul bilingv româno-englez Rostiri afabile / Affables discourses (Editura Pim, Iași, 2017) al băimăreanului Vasile Leschian, ce cuprinde eseuri critice rezultate în urma lecturilor unor cărți ce l-au impresionat pe autor de-a lungul timpului. O visare de sensuri este un eseu bine structurat, realizat de Viorel Chirilă, cu referire la placheta de versuri Orologiul fără ore (Humanitas, 2016) a Anei Blandiana. Inedite pagini de istorie literară scrie Gheorghe Glodeanu (Aurora Cornu. Confesiunile unei muze), urmărind destăinuirile celei care a stat patru ani în preajma lui Marin Preda. Dialogurile dintre Aurora Cornu și Eugen Simion (reunite în volumul Portretul scriitorului îndrăgostit. Marin Preda, 2010) „reconstituie profilul spiritual al unuia dintre cei mai importanți prozatori români din secolul XX”.

Versuri de: Daniela Sorian, Lăcrămioara Stoie, Rodica Dragomir, Maria Roxana Sicra, Emilia Horea și Eugen Barz, Gabi Nan, Nuța Crăciun, Dragoș Cosmin Popa, Mioara Râșnoveanu, Cezar C. Viziniuck, Marius Gîrniță. Proză scurtă de Icu Crăciun (din volumul în pregătire Nepotul din Italia). Parodii de Lucian Perța.

Numeroase reviste literare sunt consemnate cu acribie de către Aurel Podaru la rubrica „Cititor de reviste”.

 

• În numărul 3-4/martie-aprilie 2018 al revistei BUCOVINA LITERARĂ (Suceava) citim un articol de istorie literară vast și atent documentat, intitulat Ce rămâne din prozatorul Liviu Rebreanu, semnat de Ion Filipciuc. Cercetarea pornește de la o anchetă apărută în ziarul „Azi” (București, ianuarie 1934), Ce rămâne din opera scriitorilor?. Între răspunsurile date de literații vremii se regăsește și un atac al lui Romulus Dianu la adresa lui Liviu Rebreanu, potrivit căruia Ciuleandra ar fi „o lamentabilă parodie a Gândului lui Leonid Andreev”. Autorul articolului face un parcurs impresionant prin presa vremii, prin operele celor doi autori, prin diferite studii, eseuri și exegeze pentru a observa eventualele influențe și afinități dintre Liviu Rebreanu și prozatorul rus Leonid Andreev. Cercetarea publicată de „Bucovina literară” merită atenția cititorilor, în special a celor cunoscători și iubitori ai operei lui Liviu Rebreanu. Selectăm câteva din opiniile domnului Filipciuc: „Concret, prozatorul român a preluat din textele lui Leonid Andreev câteva imagini, repetiția «Taci» și ipoteza de lucru prin care ucigașul, simulând nebunia, poate scăpa de rigorile justiției, dar toate acestea nu sunt decât niște cărbuni împrumutați de la vecin pentru a ne aprinde focul în vatra cu lemne adunate de noi”; „din prozatorul Liviu Rebreanu, rămân pe mai departe, sub orice exigențe, două capodopere, Pădurea spânzuraților și Ciuleandra, pentru că sub armura obiectivității romancierul reușește să-și ascundă și să-și povestească printr-o măiastră subtilitate cele două coșmaruri care l-au bântuit vreme îndelungată: al fratelui ucis în ștreangul armatei cezaro-crăiești și al pruncului pe care femeia iubită nu i l-a dăruit”.

Numărul prezent cuprinde creații literare din toate genurile: versuri (George Vulturescu, Marian Drăghici, Ștefan Bolea, Sterian Vicol), teatru
(Caragiale e de vină, Matei Vișniec), proză (Guantanamo fragment de roman, Radu Sergiu Ruba), traduceri.

Problemele și „ruptura” din breasla scriitorilor sunt comentate de Liviu Ioan Stoiciu în articolul Viața literară de la noi, tot mai divizată. Ioan Holban analizează Doi poeți optzeciști (Traian T. Coșovei și Aurel Dumitrașcu). Considerându-l un autor căzut într-o nemeritată uitare, Adrian Dinu Rachieru îl readuce în atenția cititorilor pe Alexandru Ivasiuc. În articolul Recitindu-l pe Ivasiuc, exegetul intră în universul narațiunilor acestui prozator perceput ca un „reformator, încercând, la start, să nu folosească «cerneala epocii»”.

În sfârșit, una dintre cărțile Centenarului! – anunță Nicolae Cârlan, referindu-se la volumul apărut la Editura Timpul și Asociația „Convorbiri literare”, realizat de cercetătorii Liviu Papuc și Olga Iordache, intitulat Iașul – leagăn al unirii neamului românesc. 1916-1918. Reminiscențe și însemnări, de N.A. Bogdan.

În acest număr al revistei sucevene sunt reproduse opiniile lui Petru Ursache despre tinerii intelectuali din grupara „Criterion” (Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Petru Comarnescu), despre destinele acestora. Titlul articolului, Pulberea de aur, este o izbutită metaforă care are la bază, de fapt, o formulă denigratoare („generația de pulbere”) folosită de Zaharia Stancu într-o polemică răutăcioasă.  

 Raluca HĂȘMĂȘAN

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.