top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Domenii arrow Comentarii arrow Ficțiune și adevăr, extremități și înrudiri ezitante (Dumitru Fânățean),nr.9(184),sept.2018
Ficțiune și adevăr, extremități și înrudiri ezitante (Dumitru Fânățean),nr.9(184),sept.2018 Print
Oct 03, 2018 at 11:00 PM

 

Dumitru FÂNĂŢEAN

FICŢIUNE ŞI ADEVĂR,

EXTREMITĂŢI ŞI ÎNRUDIRI EZITANTE

 

Construcţia unui roman de mari dimensiuni, în care să fie încorporată diversitatea unor vremuri cu fapte de viaţă şi mărturisirea lor, trasând traiectorii ideatice, pline de modernism, implică multă muncă şi mult talent scriitoricesc. Un parcurs al echilibrului plin de dinamism şi logică în susţinerea unui spaţiu metaforic din care să nu lipsească axiologia literară făcând diferenţa dintre realitate şi ficţiune. În aceste coordonate se înscrie proza lui Teo Moldovan, cu multe dantelării stilistice care fac legătura cu proza dostoievskiană fundamentată pe cauze morale.

Emoţii şi nelinişte, gânduri nemărturisite, suferinţă în iubire, dar şi imagini groteşti, corupţie la nivel înalt, trădări şi laşitate, toate la un loc provoacă traume în societate. Aceste caracteristici, susţinute de un epic de anvergură, care generează stări emoţionale, le vom găsi în romanul Puzzle...în toate sensurile, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2017, autor Teo Moldovan (Teo Banal & Van Teo Moldo). Tehnica de scriere şi tematica se desfăşoară pe suprafeţe mari, dar trasând graniţe între destine cu personaje având biografii şi feluri de a fi diferite. Construcţia prozei este marcată de rigoare, care confirmă valoare într-o lume frivolă, apăsată de absurd, în care sufletul devine pervertit, în total dezacord cu autenticitatea adevărului. Viziunea autorului panoramează întreaga naraţiune, dar particularizând epicul imaginar. Personajele se contopesc cu locurile unde au loc evenimentele. Dinamismul pasionant al realului depăşeşte imaginarul. Proza are forţă expansivă, angajând timpul şi spaţiul în caligrafia istoriei. Toate personajele au propriile stări de spirit, contextualizând întâmplările într-o lume captivantă, dar bolnavă. Cititorul va găsi în proza lui Teo Moldovan multă bogăţie spirituală, adeverind talentul scriitoricesc riguros şi curajul de a aborda asemenea temă ca o dezlănţuire a firii omului aflat mereu în arenă, dar nu întotdeauna gata de luptă.

Tiparele spirituale ale personajelor care întemeiază fiinţa lor cu ale lor vanităţi şi suferinţe individuale sunt gata să se prăbuşească în absolutul deznădejdii. Scriitorul Teo Moldovan ne descrie o lume în care absolutul ideilor de bine este învins de multe ori de lupta tot mai acerbă pentru putere, dar istoria este propria noastră lume în care trăim, deseori seducătoare şi halucinantă. Personajele lui Teo Moldovan descoperă adevărul istoriilor trăite, unele pline de compromisuri şi neputinţe. Puzzle, ficţiune şi adevăr, extremităţi ezitante având profeţii pertinente, altele apăsate de învălmăşagul întâmplărilor cotidiene.

Un roman cu o verticalitate plină de modernism, care oglindeşte uşurinţa cu care prozatorul mânuieşte (ordonează) cuvintele rânduite în text, cu abilităţi de bijutier, întregind şi înfrumuseţând naraţiunea. Descrierea unei lumi vlăguite de corupţie şi minciună o găsim în ţesătura romanului, care surprinde adversităţi şi intrigi, dar şi singurătate plină de nelinişti, însă toate adeverind pregnanţă şi rafinament, dimensiuni spirituale, dar şi pragmatism al eticii adevărului. O muncă asiduă, poate chiar obsesivă şi provocatoare pentru a defini comportamente şi mentalităţi. Ilegalităţile care s-au făcut privind privatizările, dar şi comportamentul unor indivizi pentru care legile nu înseamnă nimic. O permanentă concentrare asupra realităţii, care devine o îndatorire de onoare. O înălţare spirituală prin descoperirea sinelui, dând supremaţia socială şi morală ce transcende structura vibraţiilor expresive care alcătuiesc întregul existenţei. Teo Moldovan scrie o proză de substanţă, în care întâmplările narate, de natură ficţională, capătă identitate. Trilogia romanului Puzzle este construită cu atenţie. O diversitate stilistică conferind prozei ambianţa estetică şi cuceritoare. Dimensiunile valorice determinate de propriul sine încadrează romanul într-o originalitate auctorială a unui timp istoric înscris, la rândul său, într-un context social.

Ficţiunea imprimă nobleţe şi sensibilitate. Pervertirea fragilităţii încorporate în trăiri, ca mod de viaţă, este asediată de indiferenţă şi iresponsabilitate. Reflectarea spiritului de erou al lui Tyrageti, ca simbol al libertăţii neamului, înnobilează conceptul de eroism. Literatura de ficţiune îl transfigurează pe om printr-o filosofie simbolistică.

Cele peste o mie de pagini ale romanului Puzzle se definesc prin metafizica spiritului fantezist. Tematica şi peisajul mereu în schimbare îl determină pe autor să construiască cu atenţie o diversitate stilistică, conferind prozei particularităţi lingvistice rafinate. Trilogia Puzzle... în toate sensurile, în complexitatea ei, îmbracă prestanţa unor ceremonii delirante în contextul istoriei actuale. Legătura dintre fantezie şi realitate concordă cu derularea ficţiunii pliate peste ideea autorului.

În întregul lui, acest volum defineşte terminologia polivalentă a abordării autentice (începând cu germenii creaţiei), în care autorul descrie viaţa tumultuoasă, spirituală a eroilor săi. O provocare stilistică uimitoare, având ca scop antrenarea cititorului la conţinutul inedit al civilizaţiei. Naraţiunea se desfăşoară pe diverse paliere, diversificându-se pe arii largi, în care autorul prezintă personajele cu biografii şi comportamente diferite, în marasmul vieţii cotidiene pline de situaţii imprevizibile. Caracterele, ce se adeveresc în spaţii tragi-comice prin scene exotice, parodice, definesc o societate maladivă, plină de ranchiună, intrigi, veleitarism, contradicţii şi debusolări. Conţinutul prozei marchează şi valoarea trilogiei Puzzle... în toate sensurile. Comportamentul personajelor este adeverit în funcţie de interes şi moralitate prin orgolii şi suferinţe, stări oscilante într-o lume frivolă, în dezacord cu etica civilizaţiei. Complexitatea prozei este scoasă în evidenţă prin perceperea obiectivă a lumii developate de epicul laborios. Fenomenologia afirmării existenţiale, complexitatea spaţiului ideatic al fiinţei umane, a sinelui, în cunoaşterea lumii îi dau posibilitatea autorului să pătrundă la nivel mental, spiritual, în conştiinţa personajelor, prin analize supuse rigorilor ce depăşesc incovenienţele abordării simpliste. Această abordare autentică ţine cont de psihologia umană, menită să reziste în timp, pentru certificarea creaţiei spre universalitate, ca reper emblematic.

Tehnica scrierii şi abordarea stilistică scot în evidenţă talentul scriitorului Teo Moldovan. Proza evidenţiază evenimente reale, mixate pe situaţii diferite. Intuiţia autorului, bazată pe talent şi cultură, e un sistem rafinat al armoniei prin care ideile naraţiunii pot fi ancorate în realitate. Tipicul personajelor ce populează trilogia cu manifestări hilare şi complexe se suprapune peste filonul evenimentelor derulate. Virtualul devansează realitatea prin accentuarea dinamismului pulsator şi a imaginarului exotic. Proza scoate în evidenţă cinismul politicienilor, dar şi latura emotivă, sensibilă a fiinţei umane.

Vom întâlni personajul Tyrageti şi vom afla patriotismul lui, care este emblematic într-o societate debusolată, plină de lacheii corupţi.

Prin atitudinea sa stoică, Tyrageti pune interesele patriei mai presus de scopurile sale în vremuri tulburi, unde noţiunea de a fi sau a nu fi face diferenţa între viaţă şi moarte, cât şi patriotismul desuet al unor politicieni vânduţi unor interese meschine.

Teo Moldovan reuşeşte să înglobeze scrierea romanului în actualitate. Totodată, înnobilează virtuozitatea profunzimii unor fapte măreţe, adeverind viziunea de observator al societăţii din care îşi extrage cu talent filonul naraţiunii, cu virtuţi morale şi altruiste.

Inegalităţile impregnate în clocotul minciunii şi al trădărilor nu construiesc o lume apărată de optimism şi de idei care înving viclenia şi laşitatea. Ambiguităţile şi dezechilibrele nu duc la progres. De regulă, istoriile sunt neguroase şi pline de compromisuri şi neputinţe. Puzzle... în toate sensurile devine un exerciţiu spiritual, în care personajele provoacă stări de spirit contradictorii, contextualizând întâmplările într-o lume în care şiretenia viciilor guvernează. Însă revolta nu este o servitute a libertăţii fiinţei umane, cum nici lupta nu este stăpâna cârmuitoare a logicii, dar în esenţă mintea noastră este guvernată de gândire raţională, care duce la înţelegerea societăţii umane; aşa personajele puternice supun indiferenţa şi laşitatea. Teo Moldovan a reuşit acest experiment realist, mizând pe un studiu îndelung al fenomenului social şi politic. Cititorii vor cunoaşte personaje angajate într-un desfrâu febril, un grotesc derutant şi inhibitoriu, dar nu putem ocoli realitatea din jurul nostru. Starea permanentă de a cultiva metodic teama de a ne suspecta reciproc unii pe alţii devine o problemă de psihologie socială titanică. O societate stăpânită arbitrar de sentimentul fricii că nu se poate trăi cu jumătate de adevăr.

Dinamismul pasionant al realului depăşeşte imaginarul. Astfel, proza lui Teo Moldovan a avut curajul şi puterea slujirii imperativului moral absolut. Puţini scriitori români au decis să adeverească asemenea obiceiuri. Autoritatea morală adevărată va accepta drepturile fundamentale ale omului. Teo Moldovan, în calitatea lui de scriitor, mărturiseşte propriul îndemn de a fi cinstit cu el însuşi şi cu cititorii. Teo Moldovan a mai scris şi publicat trei cărţi de proză: Rătăciţii, Destine triste şi Fix Pix Loneliza, Adio Monali şi una de poezie, Obsesii lirice.

 

 


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.