top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Domenii arrow Varia arrow Viața culturală a Maramureșului după Marea Unire (Săluc Horvat), nr.11-12(186-187)nov-dec 2018
Viața culturală a Maramureșului după Marea Unire (Săluc Horvat), nr.11-12(186-187)nov-dec 2018 Print
Dec 10, 2018 at 11:00 PM

Săluc HORVAT

VIAȚA CULTURALĂ A MARAMUREȘULUI

DUPĂ MAREA UNIRE DIN 1918

          Actul Marii Uniri consfințit prin Mara Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 2018 se înscrie între evenimentele cruciale ale istoriei României. Este momentul în care s-a statuat prin voința unanimă a întregii națiuni de întregire a țării, prin alăturarea Transilvaniei și a Basarabiei la Țara Mamă. A însemnat împlinirea visului de veacuri al românilor din acest spațiu străvechi românesc de a reveni la locul ce i se cuvine, din care a fost desprins, de a fi împreună cu cei de un neam și de o limbă.

          Desăvârșirea unității naționale a poporului român înfăptuită la 1 Decembrie 1918 a însemnat, în același timp, începutul unui amplu proces de revigorare a vieții culturale, de promovare, prin noile instituții, prin școli și presă, a noului suflu de trăire românească.

          Maramureșul, ca de altfel întreaga parte de nord-vest a țării, a întregii Transilvanii, vitregită secole de drepturi cetățenești și mai ales de o viață culturală, a cunoscut, după actul Unirii, o emulație spirituală tot mai evidentă.

          Lipsită până atunci de o presă în limba română, acum încep să apară mai multe ziare și reviste la Sighet, Satu Mare, Baia Mare și în alte localități din zonă. Tot mai mulți intelectuali se implică în promovarea de acte de cultură, prin presă sau alte activități specifice. La eforturile intelectualității locale se alătură scriitori veniți din capitală sau din alte centre culturale ale vechiului Regat pentru a sprijini și a publica ziare și reviste. Așa se face că la Cluj, de exemplu, se vor alătura grupului de tineri, între care se aflau Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Emil Isac ș.a., scriitorii Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Gib I. Mihăescu, veniți din București, care vor pune bazele revistei „Gândirea”, prima și cea mai importantă publicație cu caracter literar apărută după Marea Unire la Cluj și care va aduna în jurul ei cele mai importante voci ale momentului. Primul număr poartă data de 1 mai 1921. Din primul comitet de redacție au făcut parte, pe lângă cei trei veniți din București, Lucian Blaga, Nichifor Crainic ș.a. Începând cu numărul 1-2 din 1923, se alătură și Liviu Rebreanu.

          În acei ani, la Satu Mare se stabilește pentru un timp prozatorul și dramaturgul George Mihail Zamfirescu, care a realizat revista „Icoane Maramureșene” (1923-1924), prima în istoria acestui oraș. Împreună cu alți tineri locali, alcătuiește o trupă de teatru, cu care va colinda satele din jur.

          În acest climat de emulație spirituală, sosește la Sighet tânărul profesor C. Ionescu-Olt, poet, prozator și animator de presă, venit de pe meleagurile Olteniei. Ajunge profesor de limba și literatura română la liceele „Elena Doamna” și „Dragoș Vodă” din Sighet. Acesta, împreună cu alți intelectuali locali (precum Vasile Chindriș, prof. Ion Bilțiu-Dăncuș, Vasile Terente, Șt. Cazacu-Delarast ș.a.), va iniția o serie de activități culturale, între care editarea de ziare și reviste ce vor apărea la Sighet. Amintim, în acest sens, „Știrea”, primul ziar în limba română (1918). Au urmat: „Gazeta de Maramureș” (1920), „Zări senine” (1924), „Viața socială” (1926), „Dumineca” (1926), „Astra Maramureșului” (1927), „Țara Voievozilor” (1930), „Ecoul Maramureșului” (1934), „Graiul Maramureșului” (1935) ș.a. Toate acestea au avut un rol important în cunoașterea evenimentelor politice, sociale și culturale ale zonei și ale țării, inclusiv în formarea unor opinii și a unei concepții naționale.

          La acestea se alătură și două reviste de cultură: „Căminul nostru” și „Pagini culturale”, cu un puternic impact asupra vieții culturale locale și nu numai, ambele având între promotori pe poetul și profesorul C. Ionescu-Olt, implicat în acest proces de culturalizare.

          Revista „Căminul nostru” a apărut la Sighet, primul număr purtând data de 15 martie 1924. A continuat să apară pe tot parcurul anului, totalizând cincisprezece numere. Cu  nr. 6 și-a încetat apariția. Și-a reluat apariția în anul 1928, de data aceasta la Bacău, unde au mai apărut câteva numere sub „tutela” poetului George Bacovia. În cei doi ani în care a apărut la Sighet, revista „Căminul nostru” a reușit să adune în jurul ei un număr important de colaboratori, în bună parte autori de poezie, mai rar de proză și de comentarii literare. Între aceștia: C. Ionescu-Olt (prezent număr de număr), V. I. Bergheanu, Gh. Șt. Cazacu-Delarast, N. Davidescu, Aurel Farmă, L. Lăinceanu, Gh. Slujeru, Vasile Terente etc. Apar și câteva nume cunoscute: Gh. Brăescu, Emil Gârleanu, Liviu Rebreanu, Al. Macedonski, Tit Bud, Ion Mihaly de Apșa. Predomină poezia, din păcate modestă ca realizare. Începând cu numărul 7 (iunie 1927), revista „Căminul nostru” își mută sediul la Bacău, unde va apărea până în iunie 1928. Perioada băcăuană va avea o altă deschidere prin îmbogățirea redacției cu George Bacovia și Agatha Grigorescu-Bacovia, care vor publica mai multe materiale. Remarcabile sunt evocarea lui Alexandru Macedonski și mai ales catrenul dedicat de acesta lui Bacovia, în care spune: „Poet scump, pe frunte / Porți mândre flori de lauri / Căci singur, până astăzi / Din plumb făcut-ai aur”. Chiar dacă, în afara unor cazuri izolate, nu a reușit să promoveze talente deosebite, prin faptul că a fost prima încercare de a impune o revistă de cultură în acest oraș, adunând în jurul ei o mulțime de intelectuali, de iubitori de literatură, are un merit incontestabil.

          În același elan de emulație spirituală, la Sighet apare o nouă revistă, intitulată „Pagini culturale”, având ca inițiator pe poetul Vasile Terente; colaboratori în mare parte erau aceiași care publicau și în „Căminul nostru”. Revista își propune să aducă un nou suflu în poezie. „Răsună văile de cântece, de sunetul talangelor, de murmurul izvoarelor, toată natura e un farmec, o vraje” – se spune în cuvântul de început de drum  al revistei. Același îndemn îl găsim și în articolele semnate de Marin Dragnea, care schițează un fel de program pe care dorește să-l parcurgă: „Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară, salvatoare față de manierialismul tot mai des întâlnit în literatura postbelică, mai ales cea promovată de Ovid Densusianu prin revista «Vieața nouă»”. Tematic, revista „Pagini culturale” este deschisă tuturor genurilor literare. În paginile ei găsim multă poezie, dar și proză, comentarii critice, chiar și traduceri din literatura străină (A. E. Poe, Ady Endre).  Modestă sub aspect valoric, revista este importantă însă prin bunele intenții de a deschide porțile unei vieți culturale atât de necesare după mulți ani în care nu se visa existența unei culturi în limba română adresată maselor largi.

          Prin apariția în anul 1889 a ziarului „Gutinul”, prima publicație în limba română din partea de nord a țării, Baia Mare a beneficiat de o anumită prioritate în raport cu celelalte orașe din zonă. A marcat, în același timp, un moment important în viața spirituală a locuitorilor de aici, despre care nu se știa aproape nimic: „De ani de zile n-am citit în foile noastre nimic despre maramureșeni, încât ar putea cugeta cineva cum că deja nu mai există nație românească”. Pornind de la aceste constatări, în programul revistei se spune: „Voi dovedi contrariul, voi descrie pe rând năzuințele acestui popor pentru cultura și deșteptarea sa”. Și, într-adevăr, pe întregul an în care a apărut (17 martie 1889-26 martie 1890), „Gutinul” a reflectat în paginile sale cele mai diverse fapte din viața socială, politică și mai ales culturală a locuitorilor comitatelor Sătmar, Maramureș, Ugacia și Salnac Bobâca, în care nu se afla nicio astfel de întreprindere literară românească. Chiar dacă a avut o perioadă scurtă de apariție, prin conținutul materialelor, prin colaboratori (între care personalități locale sau din întreaga țară), „Gutinul” a constituit o adevărată tribună de la care s-au  exprimat năzuințele maramureșenilor către o viață culturală, de promovare a valorilor spirituale de aici, de ridicare a Maramureșului la nivelul celorlalte zone ale Transilvaniei. „Este o veche dorință – spune redactorul ziarului - și o lipsă de mult simțită înființarea unui ziar pentru părțile noastre (...) în care nu se afla niciun ziar în limba română”. Deși apare la Baia Mare, cele mai multe referiri se fac la Maramureș, la trecutul său de luptă, la eroul acestuia, Pintea Viteazul. Referindu-se la titlul ziarului, în articolul de început se spune că „Gutinul este numele unui munte frumos ce formează hotarul între comitatele Sătmar și Maramureș, plin cu suveniri din viața poporului român care locuiește pe aceste ținuturi și mai vârtos de istoria lui Pintea. Un izvor îi poartă numele, o piatră este pusă de acesta, iată pentru ce am ales titlul foii noastre”. Tematica ziarului este diversă, dominată de strădania de a promova valorile culturale locale, de a susține creația literară, de cultivare a limbii române.

          Multă vreme, după ce „Gutinul” și-a încetat apariția, Baia Mare a fost lipsită de o presă în limba română. Abia după 1918, când se realizează deplina unitate națională a tuturor românilor, se va înregistra apariția mai multor ziare și reviste.

          La doar câteva zile de la Proclamația de la Alba Iulia, pe data de 30 decembrie, apare la Baia Mare ziarul „Renașterea, foaie politică, democratică, națională”. Însuflețit de ideile unității naționale, ziarul se alătură suflului cultural și politic al momentului, reflectând prin paginile sale adeziunea maselor la marele act istoric din viața poporului prin Unirea Transilvaniei cu Țara Mamă. În anii următori, vor apărea alte titluri: „Curierul de Vest” –  organ național independent, cu apariție săptămânală, un demn apărător al drepturilor sociale și politice ale maselor largi –, „Știrea” (1926), „Baia Mare” (1926), „Glasul dreptății” (1927), „Înfrățirea” (1933), „Cronica” (1936-1939), cu suplimentul „Cronica literară” etc. Între toate acestea, ziarul „Cronica” s-a detașat net prin deschiderea față de cele mai diverse aspecte ale vieții sociale, politice și culturale. Gheorghe Crișan a reușit să adune în jurul ziarului, pe lângă intelectualitatea locală, un număr important de colaboratori, reușind să transforme ziarul într-o publicație de larg interes, chiar și în afara acestui spațiu.

          Pe lângă presa de interes public – așa cum s-a întâmplat în situația Sighetului, unde au apărut cele două reviste de cultură „Căminul nostru” și „Pagini culturale” – și în Baia Mare  au fost câteva încercări. Amintim, în primul rând, inițiativa pornită de elevii și profesorii Liceului „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, care au publicat revista „Prin muncă spre ideal”, în care se regăsesc numeroase încercări literare și comentarii de interes cultural publicate de elevii și profesorii liceului.

          Remarcabil rămâne demersul redactorului ziarului „Cronica”, Gheorghe Crișan, care, sprijinit de poetul Ion Șiugariu, a redactat „Cronica literară” ca supliment literar al ziarului. Este prima încercare de a edita la Baia Mare o revistă literară. Condițiile nefavorabile create de apropierea războiului au făcut ca revista să se oprească la doar trei numere. Reușind să atragă mai mulți colaboratori din generația de scriitori ai acelor ani, „Cronica literară” și-a făcut repede un nume, înscriindu-se între actele de cultură ale perioadei interbelice.

          Cu toate stângăciile, cu efemeritatea apariției, presa maramureșeană din perioada de după 1 Decembrie 1918, continuând până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, a contribuit din plin la formarea unei conștiințe naționale și la consolidarea ei, la promovarea valorilor culturale ale locuitorilor acestui ținut.  

pag 1 ianuarie 2019.jpg

Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.