top
   
 
 
Acasă
Domenii
Galerie Foto
Catalog Reviste
Colegiul de redacţie
Editura
Blog
Legături
Cautare avansată
Contact
__________________________

Acasă arrow Domenii arrow Traduceri arrow Traduceri de Elena Liliana Popescu (Versurile de aur ale lui Pythagora), nr. 2(21), februarie 2005
Traduceri de Elena Liliana Popescu (Versurile de aur ale lui Pythagora), nr. 2(21), februarie 2005 Print
Feb 27, 2005 at 05:00 PM

VERSURILE DE AUR ALE LUI PYTHAGORA

 

 

Cinsteşte în primul rând Zeii nemuritori în ordinea fixată de către Lege.

 

Ţine-ţi cuvântul dat.

 

Cinsteşte pe Eroii glorificaţi.

 

Venerează de asemenea Geniile pământeşti îndeplinind, astfel, tot ceea ce este conform legilor.

 

Cinsteşte pe tatăl tău, pe mama ta, şi pe rudele apropiate.

 

Dintre ceilalţi oameni, fă-ţi prieten pe cel care străluceşte prin virtute.

 

Cedează întotdeauna cuvintelor blânde şi faptelor folositoare.

 

Să nu ajungi vreodată, pentru o mică greşeală, să-l urăşti pe prietenul tău, dacă poţi, căci posibilul locuieşte lângă necesar.

 

Află că aşa stau lucrurile şi obişnuieşte-te să domini: lăcomia în primul rând, apoi lenea, luxul, mânia.

 

Să nu săvârşeşti vreodată, nici faţă de altcineva, nici faţă de tine însuţi vreo faptă de care ar putea să-ţi fie ruşine.

 

Şi, înainte de toate, respectă-te pe tine însuţi.

 

Practică apoi dreptatea în faptă şi în cuvânt.

 

Să nu obişnuieşti deloc să te comporţi, în lucrul cel mai puţin important chiar, fără să reflectezi.

 

Dar aminteşte-ţi că orice om este sortit să moară; şi fii pregătit atât să dobândeşti cât şi să pierzi bunurile averii.

 

Iar cu privire la toate suferinţele pe care le au de suportat oamenii datorită deciziilor auguste ale Destinului, acceptă-le ca pe soarta pe care tu ai meritat-o; suportă-le cu blândeţe şi aceasta deloc să nu te supere. Se cade să o remediezi, în măsura în care poţi.

 

Dar gândeşte-te bine la ce îţi spun:

 

Destinul îi cruţă pe oamenii cei buni de cea mai mare parte din aceste suferinţe.

 

Multe discursuri laşe sau generoase se spun în faţa oamenilor; nu le întâmpina cu admiraţie şi nici nu te grăbi să le respingi. Iar dacă tu îţi dai seama că se spune ceva fals, suportă aceasta cu răbdare şi blândeţe.

 

Sfaturile pe care ţi le dau, respectă-le în orice împrejurare.

 

Fie ca nimeni să nu poată vreodată, în scopul de a nu face lucruri nechibzuite, căci specific unei fiinţe nenorocite este să spună sau să facă lucruri nechibzuite.

 

Să nu faci deci, niciodată, un lucru datorită căruia ai putea avea de suferit mai târziu.

 

Să nu întreprinzi niciodată ceea ce nu cunoşti; dar învaţă tot ceea ce trebuie să ştii şi vei trăi existenţa cea fericită.

 

Nu trebuie să neglijezi sănătatea corpului tău, dar cu măsură să-i dai băutura, mâncarea şi exerciţiul, şi numesc cu măsură ceea ce niciodată nu stânjeneşte.

 

Obişnuieşte-te să duc o viaţă curată, simplă; şi fereşte-te sp afci ceea ce atarge invidia.

 

Să nu faci cheltuieli inutile, asemenea celor ce nu ştiu în ce constă frumosul şi nici să nu fii avar: măsura dreaptă este potrivită în tot ceea ce faci.

 

Să nu-ţi impui vreo obligaţie în urma căreia ai putea avea de suferit şi reflectează înainte de a acţiona.

 

Să nu-i permiţi somnului dulce să-ţi închidă pleoapele înainte de a fi examinat fiecare din faptele tale de peste zi: Unde am greşit? Cea am făcut? Ce am omis din ceea ce trebuia să fac?

 

Începe cu prima şi parcurge-le pe toate. Şi apoi, dacă vei considera că ai făcut greşeli, ceartă-te; iar dacă ai acţionat bine, bucură-te.

 

Străduieşte-te să pui aceste percepte în practică, meditează asupra lor, trebuie să ţi le apropii şi ele te vor duce pe căile virtuţii divine, căci eu spun aceasta în numele celui ce transmite sufletului nostru Sfânta Tetradă, sursă a Naturii, al cărui curs este etern.

 

Dar să nu începi un lucru pe care îl ai de făcut fără a cere zeilor să desăvârşească ceea ce ai început.

 

Când toate aceste percepte îţi vor fi familiare, vei cunoaşte constituţia Zeilor Nemuritori şi a oamenilor muritori şi vei şti în ce măsură lucrurile se deosebesc şi în ce măsură ele se aseamănă: vei cunoaşte de asemenea că, în cântatul Justiţiei, Natura este în totul asemenea ei însăşi, astfel că tu nu vei spera deloc la ceea ce este nesperat şi astfel că nimic nu-ţi va fi ascuns.

 

Şi vei afla atunci că oamenii îşi aleg ei înşişi şi în mod deliberat suferinţele lor.

 

Cât sunt de nenorociţi! Eu nu ştiu, nu văd şi nu aud lucrurile ce sunt lângă ei. Puţini sunt cei care au învăţat să se elibereze de suferinţe.

 

Aceasta este soarta care tulbură spiritele muritorilor. Ca nişte cilindrii, ei se rostogolesc de acolo până acolo, copleşiţi de suferinţe infinite; înnăscută în ei, de fapt, îndurerata Discrodie îi însoţeşte şi îi vatămă fără ca ei să-şi dea seama de aceasta; ei nu ar trebui deloc să o provoace, ci să o evite, cedând.

 

O, Zeus, Tatăl nostru, Tu îi vei elibera pe toţi oamenii de suferinţele nenumărate care îi copleşesc dacă le vei arăta tuturor de ce Geniu ascultă!

 

Dar tu să ai curaj, pentru că ştii că rasa oamenilor este divină şi că Natura sfântă le revelează limpede toate lucrurile.

 

Dacă ea ţi le va descoperi, tu vei ajunge la capătul a tot ce ţi-am prescris; vindecându-ţi sufletul, te vei elibera de orice suferinţă.

 

Dar abţine-te de la alimentele de care am vorbit, gândindu-te la tot ceea ce poate fi de folos purificării şi eliberării sufletului tău.

 

Reflectează asupra fiecărui lucru, luând drept cârmaci Suprema Inteligenţă din Înalt şi dacă tu vei ajunge, după ce îţi vei fi părăsit corpul, în eterul liber, vei fi un zeu nemuritor, incoruptibil şi pentru totdeauna eliberat de moarte.

 

(Traduse din limba franceză, din lucrarea Les vers d’or - de Mario Meunier. Traducerea în limba franceză a fost făcută după lucrarea: Hierocles. In aureum Pythagoreorum carmen commentarius).

 

Explicaţii

 

           Zeilor ce locuiesc lumea, emanaţii directe ale existenţei necreate şi manifestări ale facultăţilor sale infinite, le corespunde trei tipuri de entităţi înzestrate cu raţiune care populează universul. Hierocles le numeşte: Zeii nemuritori, Eroii glorificaţi şi Geniile terestre. Unii locuiesc astrele şi alte planete, iar ceilalţi pământul. 
         
Ei privesc acest principiu primordial, ca înconjurat de întuneric de nestrăbătut. „Primul principiu, zice Damascius, este deasupra oricărui gând; este de un întuneric de nepătruns”. Între această Fiinţă supremă şi om se afirmă că ar exista un şir incalculabil de fiinţe al căror grad de perfecţiune descreşte proporţional cu depărtarea de Principiul creator.

 
         
Suflete oamenilor sunt numite zei muritori: Zei pentru că le pot să se unească cu creatorul lor şi muritori, pentru că ele se pot depărta de Aces.

         
Muritorii, spune Heraclit, sunt nemuritori şi nemuritorii sunt muritori, fiecare dintre ei trăind moartea celuilalt şi murind viaţa celuilalt”.
 

           Cităm din Fabdre d’Olivet: „Pitagora, spune Damascius, privind această ierarhie spirituală ca o progresie geometrică, descria fiinţele care o compun în raporturi armonice şi fonda, prin analogie cu cele din muzică, legile universului”

          
Vorbindu-ne de datoriile pe care le avem faţă de zei, Hierocles nu ne vorbeşte de cele pe care le avem faţă de Dumnezeu. Singurul lucru pe care ni-l spune e că trebuie să fim asemenea Lui. Motivul acestei tăceri este că pythagoricienii, asemenea înţelepţilor Egiptului, „onorau prin tăcere pe Dumnezeu”, care conţine principiul „tuturor lucrurilor”.


          
Thales, Pythagora, Platon şi stoicii, scrie Plutarh, spun că Geniile sunt esenţe spirituale, iar Eroii, suflete separate de corpurile pe care ele le-au animat altădată, că acestea sunt spirite bune sau rele, după cum sufletele lor au fost bune sau rele”.


         
După Hierocles, esenţele spirituale intermediare între oameni şi Zei, sunt numite eroi glorificaţi, iar sufletele de oameni separate de corpurile lor, genii terestre. Eroilor li se mai spune şi semizei. Alăturate la Unitatea creatoare, Zeii, Eroii şi Geniile constituiau un aspect al faimoasei Tetrade pe care o respectau pythagoricienii.

Prezentare şi traducere de Elena Liliana POPESCU


Acasă | Domenii | Galerie Foto | Catalog Reviste | Colegiul de redacţie | Editura | Blog | Legături | Cautare avansată | Contact |

All Rights Reserved 2010 © Designed by: MultiNet.Ro
This site uses Free Software released under the GNU/GPL License.